Asculta acest articol
Numărul copiilor afectați de bullying este în creștere în România, potrivit cadrelor didactice, părinților, ONG-urilor și statisticilor. Conform UNICEF, România ocupă primul loc în Europa la numărul de elevi cu vârste între 11 și 15 ani care își agresează colegii. „Tot mai mulți părinți ne trimit sesizări despre astfel de cazuri,” a declarat Maria Culescu, președinta Asociației M.A.M.E., în cadrul unei conferințe la București, care a marcat și lansarea unei campanii antibullying.
Apeluri tăcute de ajutor
Fenomenul de bullying – o formă de agresiune verbală, fizică și emoțională – reprezintă o problemă serioasă în școlile românești. Asociația M.A.M.E. derulează campanii de prevenire și combatere a bullyingului prin sesiuni informative în școli și licee din București și Ilfov. „Am fost surprinși să vedem că multe chestionare completate de elevi erau adevărate strigăte de ajutor,” a declarat Maria Culescu. Aproximativ 60% dintre elevii participanți la sesiunile de informare au povestit experiențe reale de bullying, iar 40% au fost martori la astfel de incidente. Copiii cu nevoi speciale sunt printre cei mai afectați, având șanse reduse de recuperare și reintegrare socială.
Tipuri de bullying și recunoașterea agresorului
Există mai multe forme de bullying, de la cel relațional (izolare socială), fizic (împingeri, lovituri), emoțional (amenințări, intimidări), verbal (jigniri, porecle) până la cel online (hărțuire virtuală). Elevul agresor este adesea ușor de recunoscut: are un temperament vulcanic, își agresează colegii pentru a domina și are dificultăți în a respecta regulile. În schimb, victima bullyingului este mai greu de identificat – este pasivă, social izolată, adesea diferită prin aspect sau comportament și poate prezenta simptome de depresie sau stimă de sine scăzută.
Consecințele bullyingului pot fi devastatoare
Specialiștii avertizează că atât victima, cât și agresorul pot dezvolta probleme emoționale și comportamentale pe termen lung, de la anxietate și depresie până la risc de suicid. „Copiii cu dizabilități sau boli cronice care se confruntă zilnic cu bullying ajung să trăiască în frică și izolare, ceea ce le poate afecta grav sănătatea mentală,” a explicat Diana Șimon, psihoterapeut.
Implicarea familiei și a școlii este esențială
Părinții trebuie să fie atenți la semnele de bullying și să încurajeze comunicarea deschisă cu copiii lor. Consilierea este primul pas pentru copiii agresori, dar aceasta poate fi realizată doar cu acordul părinților, conform legislației actuale. Profesorii și directorii de școli au, de asemenea, un rol crucial în prevenirea și gestionarea cazurilor de bullying, iar colaborarea dintre școală și familie este vitală pentru a reduce acest fenomen.
Fii primul care comentează