Asculta acest articol
Majorarea salariului minim brut la 3.700 de lei, implementată începând cu 1 iulie 2024, a avut un impact semnificativ nu doar asupra angajaților plătiți cu minimul pe economie, ci și asupra salariilor bugetarilor. Deși inițial părea o măsură pozitivă, această creștere riscă să aibă efecte economice nedorite, cum ar fi alimentarea inflației și creșterea costurilor salariale în sectorul public, punând presiune pe bugetul de stat.
Cum a afectat creșterea salariului minim sectorul public?
Odată cu majorarea salariului minim la 3.700 de lei, veniturile bugetarilor au crescut substanțial, deoarece salariile lor sunt raportate la acesta. Astfel, salariile din sectorul public au depășit deja veniturile din sectorul privat, accentuând tensiunile economice. În 2023, salariul mediu brut din sectorul public era de 8.155 de lei pe lună, cu 14% mai mare decât în mediul privat, unde salariul mediu era de 7.169 de lei.
Această discrepanță alimentează frustrarea în sectorul privat și crește presiunea asupra bugetului de stat. Expertul în fiscalitate Gabriel Biriș subliniază că, deși creșterea salariului minim aduce beneficii pe termen scurt pentru bugetari, aceasta amplifică cheltuielile statului, în timp ce veniturile din impozite și contribuții sociale nu acoperă costurile suplimentare.
Efectele economice negative
Deși măsura de creștere a salariului minim este menită să sprijine angajații cu venituri mici, efectele sale asupra economiei sunt complexe. Creșterea veniturilor bugetarilor alimentează inflația, care, la rândul ei, duce la creșteri de prețuri și scade puterea de cumpărare a românilor. În plus, companiile private sunt nevoite să ajusteze salariile pentru a rămâne competitive, ceea ce poate genera dificultăți financiare și poate accentua dezechilibrele pe piața muncii.
Concurența neloială între sectorul public și privat
Un alt aspect îngrijorător este concurența neloială între sectorul public și cel privat. Statul oferă salarii mai mari și un nivel mai mare de securitate a locului de muncă, ceea ce determină mulți angajați să migreze către instituțiile publice. Această migrație pune presiune pe companiile private, care se confruntă cu lipsa forței de muncă calificate, afectând astfel productivitatea și performanța economică.
Riscurile pe termen lung
În lipsa unei creșteri economice susținute, majorarea salariilor bugetarilor poate duce la crize bugetare, afectând stabilitatea economică a României. Pe termen lung, aceste politici ar putea agrava situația economică, punând în pericol stabilitatea financiară a țării.
În concluzie, deși creșterea salariului minim la 3.700 de lei a fost binevenită pentru mulți, efectele negative asupra economiei nu pot fi ignorate. Politicile salariale trebuie gestionate cu prudență pentru a evita crize economice și sociale majore în viitor.
Fii primul care comentează