Asculta acest articol
Creștinii ortodocși care urmează calendarul iulian sărbătoresc astăzi, 7 ianuarie 2025, Crăciunul pe rit vechi. Nașterea Domnului este sărbătorită cu 13 zile mai târziu față de Crăciunul pe stil nou. Tot astăzi, Biserica Ortodoxă îl prăznuiește și pe Sfântul Ioan Botezătorul. În ciuda faptului că mulți creștini ortodocși celebrează Crăciunul pe stil nou, există comunități și regiuni care păstrează tradiția Crăciunului pe rit vechi, precum cele din Rusia, Ucraina, Serbia, Grecia, Bulgaria sau Georgia.
Expresia „stil vechi” face referire la calendarul iulian, introdus de Iulius Cezar în 46 î.Hr. Acesta a fost folosit în Europa până la adopția calendarului gregorian în 1582, care a fost adoptat pentru a corecta decalajul anual acumulat de calendarul iulian. Calendarul gregorian este folosit astăzi în majoritatea țărilor și bisericilor ortodoxe, inclusiv în Biserica Ortodoxă Română, din 1924. Totuși, unele biserici, precum Biserica Ortodoxă Rusă, Sârbească și Mănăstirile din Sfântul Munte Athos, continuă să folosească calendarul iulian.
Tradițiile Crăciunului pe rit vechi includ întâlnirea credincioșilor la biserică în Ajun, la miezul nopții, pentru a celebra nașterea lui Iisus Hristos, când se aprind lumânări și se cântă colinde. Masa de Crăciun include douăsprezece feluri de mâncare, câte unul pentru fiecare apostol, iar preparatele tradiționale sunt grâu fiert cu nucă, compot de prune și sarmale de post cu hribi. Un alt preparat tradițional este „Kutia”, un terci din grâu integral, semințe de mac, stafide, nuci și miere. În Ajun, credincioșii merg cu colindul din casă în casă, iar după colindat, fiecare familie se adună pentru a celebra Cina Sfântă. O superstiție tradițională este aceea de a pune sub fața de masă bani și fân pentru a atrage bunăstarea casei.
În unele comunități, este o tradiție ca în seara de Crăciun să fie aduși pui vii la biserică, simbolizând darul vieții și fertilitatea. De asemenea, crengile de stejar tăiate dimineața de Ajun sunt arse în seara de Crăciun pentru a simboliza spălarea de păcate și pentru a aduce bunăstare, noroc și fericire în noul an. În România, diverse grupuri etnice au propriile tradiții de Crăciun, cum ar fi moldovenii, ardelenii sau minoritățile de ruși lipoveni, armeni, bulgari, ucraineni și sârbi.
În 7 ianuarie, basarabenii pregătesc colaci numiți „Crăciunelul” și „Ajunelul”, pe care îi agață la icoană până în aprilie, când sunt dăruite animalelor. Revelionul pe rit vechi este sărbătorit anual în noaptea de 13 spre 14 ianuarie, iar sărbătoarea Bobotezei are loc pe 19 ianuarie pentru cei care urmează calendarul iulian.
Fii primul care comentează