Criza activează votul negativ

Opoziția a intrat în vacanța de primăvară. Datorită slabei sale prestații, PD-L își poate permite să refuze participarea oamenilor săi la două dintre televiziunile de știri. Partidul de guvernământ nu mai are de cine să se apere. Ca întotdeauna după alegeri, partidele perdante fac puțină gălăgie pentru ca apoi să intre într-un con de umbră. PSD și PNL s-au salvat doar datorită alegerilor interne.

După câteva săptămâni de turbulențe, de speranțe și promisiuni, se poate spune că Victor Ponta nu este un lider de o forță cu totul ieșită din comun. Nu și-a pierdut alura de adolescent. Este încă departe de a demonstra că este bărbatul de stat așteptat.  În același timp, el nu pare o simplă marionetă în mâinile lui Adrian Năstase. A devenit pur și simplu o prezență agreabilă. Probabil că adversarii nu-și fac probleme în privința lui. De altfel, unul dintre liderii liberali a și declarat recent că PSD are nevoie de un aliat care să-i dea prestanță. Într-adevăr, fără un partid ca PNL în spate, social democrații nu emană forță. Nimeni nu-și închipuie că este, totuși, cel mai important partid de opoziție. Și asta explică de ce conducerea PD-L a hotărât că poate interzice oamenilor săi să apară la televiziunile mogulilor, singurele care au exclusivitate pe programe politice.
Plăcut sau nu pentru liberali, după ultimul congres, PNL a intrat într-un fel de adormire. Se simpte deja lipsa unui Ludovic Orban. Chiar și Crin Antonescu pare să se fi plictisit de ieșirile pe micul ecran. A crezut să îi place să vorbească, dar până la urmă ce ar putea să spună ca să fie și interesant?
Fenomenul nu este singular. În perioada guvernului Năstase, după consolidarea partidului-stat, mass media deplângea fragilitatea opoziției. Cele două partide PNL și PD au fost obligate să pună de o alianță. Așa s-a născut Alianța DA, din teama că partidul-stat va institui dictatura. Cu mult mai firave decât sunt acum PSD și PNL, cele două partide au reușit să iasă victorioase după alegerile generale din 2004. Deci PD-L, uitându-se mai bine în urmă aer trebui să-și aducă aminte de trecutul recent și să-și revizuiască strategia.
Dar situația este diferită. În sensul că între PSD și PNL nu există o alianță propriu-zisă, ci doar o înțelegere verbală. Pe vaza acesteia se vor derula și alegerile din colegiul sectorului 4 din Capitală. O eventuală victorie a candidatului sprijinit de PSD și PNL, democrat liberalii se vor trezi în fața unei stări de fapt. Cele două partide, slabe separat, pot câștiga împreună. Va fi cel mai îngrijorător semnal pentru PD-L că nu se află singur pe scena politică. Ba dimpotrivă, pierde bătălie după bătălie.
Alegerile din 24 aprilie se vor constitui într-un clasament al adevărului. Nu va pierde doar Teo Trandafir, ci se va spulbera mitul unui partid care câștigă tot. Începutul a fost făcut de pierderea înregistrată de băiatul lui Prigoană, în fața liberalului Radu Stroe, sprijinit de PSD.
Alternanța la guvernare își are legile ei, dincolo de calcule și strategii. Avem exemplul recent al parlamentarelor din Ungaria, Partidul de guvernământ abia atinge vreo 20 de procente, în timp ce opoziția ajunge aproape de 60%.
Criza aduce răsturnări spectaculoase, modifică raportul dintre putere și opoziție fără să țină seama de valoarea  și prestația partidelor.  Pur și simplu criza activează votul negativ.