Criza lecturii în România

Asculta acest articol

De ce nu citim? Aceasta este o întrebare care reflectă nu doar comportamentul nostru ca indivizi, ci și starea generală a societății. În România, problema lecturii este evidentă: 11 milioane de oameni nu au deschis o carte în 2023, iar unul din trei români nu a citit vreodată. Lipsa timpului, a motivației și a resurselor pentru a citi este frecvent invocată. Însă, dincolo de aceste justificări, există o întreagă dinamică socială și economică ce afectează atât cititorii, cât și scriitorii.

Un scriitor în România nu doar că trebuie să se lupte pentru recunoaștere, dar și pentru supraviețuire. Cu un venit care reprezintă, în general, doar 7% din prețul unei cărți, este greu de imaginat cum un autor ar putea trăi doar din scris. Cariera de scriitor, deși plină de vocație și pasiune, este una care rareori oferă stabilitate financiară. Cele mai multe cărți sunt uitate în doar șase luni, iar succesul depinde de promovare intensă și de noroc.

Piața cărții din România este mică și insuficient dezvoltată. Deși se publică anual peste 30.000 de titluri, doar o mică parte dintre acestea ajung în librării și chiar mai puține capătă vizibilitate. Problema nu este neapărat lipsa de scriitori talentați, ci incapacitatea pieței de a-i susține. Majoritatea autorilor români rămân anonimi pentru marele public, iar editurile preferă să promoveze autori străini, deja consacrați.

Numărul de cărți publicate în ultimii cinci ani în România
Coduri ISBN atribuite editurilor de carte înregistrate:

2019: 36.256 coduri
2020: 34.040 coduri
2021: 37.420 coduri
2022: 32.450 coduri
2023: 32.660 coduri
 

Coduri ISBN atribuite editorilor ocazionali:

2019: 2.496 coduri
2020: 2.445 coduri
2021: 2.278 coduri
2022: 1.974 coduri
2023: 1.857 coduri
Sursa: Biblioteca Națională a României, pentru Europa Liberă

În librării ajung, în fiecare an, cam 9.000 de titluri noi – beletristică sau cărți de specialitate din diverse domenii.

Uniunea Scriitorilor, asociația de creație, profesională și sindicală a scriitorilor din România, are 2.600 de membri, dar majoritatea celor care scot cărți în 2024, mai ales cei din noile generații, nu au legătură cu organul reprezentativ al scriitorimii.

Cum se împart banii încasați pentru o carte

Câștigul librăriei 45%-50%
Costurile de tipar 10-13%
Drepturile de autor 7-10%
TVA 5%
Costurile de regie – salarii redactori, corectori, tehnoredactori, ilustratori, chirie, întreținere, depozit etc. 25%
Profitul editurii (doar dacă se încasează pentru tot tirajul) 4%
Timbrul literar 2%

Succesul în lumea literară este, adesea, trecător. În mod paradoxal, cele mai bune cărți nu sunt neapărat și cele mai vândute. Promovarea joacă un rol crucial în supraviețuirea unei cărți pe piață, însă în România există puține agenții literare sau campanii de marketing care să se ocupe exclusiv de promovarea autorilor locali. Mulți dintre scriitori au nevoie de un al doilea job pentru a-și asigura traiul, fie că lucrează în jurnalism, traduceri sau alte domenii.

Cultura lecturii nu este susținută nici la nivel educațional. Programele școlare continuă să pună accent pe autori din trecut, deseori promovați de regimul comunist, fără a face loc noilor voci. Această rigiditate împiedică dezvoltarea unei culturi literare contemporane și limitează accesul tinerilor la literatura actuală.

Promovarea online, inclusiv prin platforme precum TikTok, începe să joace un rol în promovarea cărților, dar succesul pe aceste platforme este adesea rezervat literaturii de consum. În timp ce scriitori consacrați și valoroși din punct de vedere literar rămân în umbră, literatura ușoară, destinată unui public larg, câștigă teren.

Ce e BookTok

BookTok este o subcomunitate a aplicației TikTok dedicată cărților și literaturii.

Creatorii înregistrează videoclipuri în care discută și glumesc despre cărțile pe care le citesc. Cărțile variază în funcție de gen, dar mulți creatori tind să se concentreze pe ficțiune pentru tineri adulți, fantezie pentru tineri adulți și romantism.

Creatorii acestei comunități sunt cunoscuți și sub numele de BookTokers.

În concluzie, problema lipsei lecturii în România nu este una de resurse umane sau de talent, ci de infrastructură culturală. Lipsa promovării, accesul dificil la literatură de calitate și condițiile economice precare ale scriitorilor contribuie la această situație. Pentru a schimba această realitate, este nevoie de o transformare profundă a pieței de carte și de o susținere reală a culturii lecturii în rândul publicului larg.