
Realizată pe o placă de calcar, gravura constă într-un model compus din opt caneluri adânci și cinci mai superficiale, pentru care cercetătorii au estimat că au fost necesare între 188 și 317 lovituri deliberate. Testele comparative efectuate de echipa de cercetare au arătat că aceste caneluri nu sunt rezultatul unor acțiuni utilitare – cum ar fi tăierea pielii cu unelte din piatră – ci au fost create intenționat, cu un scop simbolic sau decorativ.
„Concluzionăm că aceste gravuri reprezintă un model intenționat, conceput pentru a fi văzut de creatorul lor de Neanderthal și, având în vedere dimensiunea și locația lor, de alții din peșteră”, susțin cercetătorii.
Păstrarea excepțională a gravurii a fost favorizată de un proces natural: straturile de nisip, lut și alte roci care au acoperit calcarul au permis migrarea unor ioni precum fosforul, manganul, magneziul și calciul, consolidând în timp suprafața pietrei și conservând astfel semnele lăsate de mâna vechiului artist.
Această descoperire nu este singulară. În peștera Einhornhöhle din Munții Harz (Germania), arheologii au găsit un os de cerb uriaș decorat cu incizii realizate tot de un om de Neanderthal, cu mult înainte de sosirea Homo sapiens în regiune. Obiectul, vechi de peste 50.000 de ani, atestă o preocupare pentru estetic, simbolism și poate chiar spiritualitate, în rândul unei specii adesea subestimată.
Aceste artefacte schimbă profund percepția asupra Neanderthalului, conturat până de curând ca un vânător dur, dar rudimentar. Astăzi, dovezile sugerează că el era nu doar priceput în confecționarea uneltelor, ci și capabil de gândire abstractă, planificare și exprimare artistică.
Astfel, crucea din Peștera Gorham devine mai mult decât o simplă gravură: este un mesaj tăcut, vechi de milenii, care ne reamintește că rădăcinile creativității umane sunt mult mai adânci decât am fi crezut.
Fii primul care comentează