Asculta acest articol
Nici nu am început bine seria din telenovela “Semnătura primarului” că mă văd nevoit să trec la chestiuni mai serioase.
Aş fi vrut să continui povestea din ediţia de ieri a ziarului, despre ce semnează, cum semnează, de ce semnează sau nu semnează un primar că, iată, evenimente importante petrecute în ţară, în Europa, în lumea întreagă, mă determină să renunţ la mărunţişurile care ne invadează zi de zi viaţa în acest orăşel, cu nume de sat mare, cândva, foarte liniştit.
O fi fiind primarul Kereskenyi o persoană importantă, o fi având semnătura lui o greutate comparabilă cu lovitura unui berbec sau a unui ciocan pneumatic, însă o simplă semnătură, oricui ar fi, este infinit mai puţin importantă decât problema pensiilor speciale din cauza cărora Comisia Europeană nu ne eliberează o nouă tranşă de vreo trei miliarde de euro din PNRR.
La urma urmei, ce contează dacă un primar refuză să pună în practică o hotărâre de consiliu local? Primeşte o amendă echivalentă cu trecerea unui pieton pe culoarea roşie a semaforului.
Ocupaţi cu micul, dar greu justificabilul război de la Satu Mare pornit de primarul Kereskenyi Gabor împotriva micii comunităţi literar-artistice sătmărene în special de la Poesis, am neglijat evenimente care pot schimba soarta omenirii.
Primarul Kereskenyi refuză să semneze autorizaţia de construcţie pentru un monument oarecare, numit, simbolic “Memoria culturală sătmăreană, secolele 18-21” sau aşa ceva, dar iată că în Franţa se declară grevă generală, sunt ciocniri violente între forţele de ordine şi protestatari, se distrug bunuri materiale. Mai contează ce face un primar dintr-un colţ de omenire, cum îi zicea Octavian Goga judeţului în care se născuse şi îşi sfârşea viaţa Vasile Lucaciu?
În Germania, unde toţi cetăţenii germani erau mulţumiţi de situaţia lor materială, sunt proteste, salariaţii cer mărirea tuturor salariilor cu 10%. În Israel, de asemenea, au izbucnit proteste de stradă, au fost arestate peste 300 de persoane. Franţa, Germania, Israel: trei ţări care dau ora exactă a economiei şi politicii mondiale.
Ce se întâmplă la Satu Mare? Primarul Kereskenyi caută gâlceavă cu românii ca să le demonstreze alegătorilor maghiari că el este marele apărător al maghiarimii sătmărene. Copilării. Să modifice un text al lui Octavian Goga scris acum o sută de ani, la moartea dr. Vasile Lucaciu! Cu asta se ocupă un primar?
Ce vrea să schimbe? Nimic serios: doar să se şteargă din text pasajul în care Goga arată că părintele Lucaciu a fost “locatarul închisorilor de la Vaţ şi Seghedin pe urma Memorandului de la Viena”, iar ca deputat în parlamentul de la Budapesta “a făcut să tresară cinismul parlamentului unguresc”.
Ar trebui să-i spunem domnului primar Kereskenyi că Vasile Lucaciu era bun prieten cu primul ministru de atunci al Ungariei, Wekerle Sandor, cu care adesea stătea la o stică de vin. Chestie de cultură istorică reală, de la sursă, nu din auzite.
Războiul din Ucraina, pensiile speciale din cauza cărora Comisia Europeană nu alocă României tranşa a doua din PNRR, peste trei miliarde de euro, preţurile tot mai mari, RCA-ul, dar şi rotativa din mai, şi multe alte şi alte evenimente care afectează infinit mai mult omenirea.
Acestea sunt probleme reale care afectează întreaga populaţie a României.
Ce face în acest timp primarul de Satu Mare?
Se războieşte cu micul grup de scriitoraşi şi ziarişti sătmăreni pentru că nu a avut altă treabă de făcut decât să se autonumească preşedinte al Comisiei de evaluare a proiectelor culturale ca să poată atribui nişte bani, în mod discreţionar, asociaţiilor culturale sătmărene.
Asta să fie menirea unui primar serios? Să pună faţă-n faţă categorii socio-profesionale pe criterii etnice?
Dacă va reveni acasă, am auzit că a părăsit localitatea, miercuri, 29 martie, anul curent, să sperăm că va participa la o discuţie lămuritoare, la sediul Centrului Cultural G.M. Zamfirescu, faţă-n faţă cu oamenii de cultură sătmăreni, atâţia câţi sunt.
Fii primul care comentează