Asculta acest articolCriza din Crimeea nu reușește să stopeze pregătirile partidelor pentru marea confruntare electorală din 25 mai. Atenția tuturor se concentrează mai cu seamă asupra PNL. Crin Antonescu s-a lăsat prins în febra pariurilor. Este, deocamdată, singurul președinte care a stabilit un barem pentru fiecare organizație. Președinții de organizații care nu reușesc un scor de cel puțin 20% vor trebui să-și dea demisia. Deci liderii PNL intră în campania electorală cu mandatele pe masă.
Exemplul liberalilor ar putea fi urmat și de alte partide. Un barem se impune în cazul PDL. De când a preluat conducerea Vasile Blaga nu are motive să se laude decât cu faptul că a reușit să mențină partidul pe linia de plutire fixată undeva spre 14-15%. Cu toate plecările, lovit din interior cu o forță mai mare decât cea din exterior, unitatea și identitatea PDL a fost păstrată. Nu a cedat nici sub loviturile puternice ale președintelui Traian Băsescu, dovadă că există în acest partid un nucleu dur, precum și un bazin electoral relativ stabil. Cu toate acestea și liderii locali ai PDL vor trebui să intre în campania electorală cu mandatele pe masă.
Ocupante ale locurilor doi și trei, PNL și PDL se bat pentru titlul onorific de principal partid de opoziție. Cele două partide nu dau semne că ar dori să colaboreze, după cum s-a văzut în cazul moțiunii de cenzură. Liberalii au refuzat invitația democrat liberalilor, privindu-i de sus, cu un nedisimulat dispreț. Aveau și motive. Pe ascuns, oamenii lui Blaga lucrau la “Cartea minciunilor USL”. Pe de o parte cereau ajutorul parlamentarilor PNL, pe de alta îi puneau în aceeași oală cu puterea.
Pentru Vasile Blaga este vital să mențină o distanță apreciabilă față de Partidul Mișcarea Populară, dar în același timp să se apropie suficient de mult de PNL pentru a putea revendica statutul de lider al dreptei. Deocamdată în PDL nu se vorbește deloc de unificarea dreptei, însă este clar că îi preocupă acest lucru. Problema este că în cazul unei unificări democrat liberalii nu ar avea o poziție centrală. Cum în partid nu există lideri comparabili cu Traian Băsescu și Crin Antonescu, în acest moment Vasile Blaga nu are niciun interes să-și ducă partidul într-o alianță.
Trecând peste faptul că pentru PMP alegerile europene sunt proba de foc, în sensul că dacă nu fac 5% se duc definitiv la vale, ajungem la celebra alianță numită neoficial USD. Victor Ponta, majoritatea liderilor PSD privesc cu detașare examenul din 25 mai. Consideră că li se cuvine să obțină scorul cel mai bun, vorbind deja de depășirea celor 40 de procente din sondaje. Dacă PSD+PC+UNPR obțin un procent mai mic decât actuala pondere a parlamentarilor acestor partide, se poate spune că alianța este în picaj.
Nu poți avea în parlament 48%, iar la proba alegerilor să obții doar 40% și să te declari mulțumit. Bareme separate pentru PSD, PC și UNPR nu se pot fixa. De fapt, aceasta este o alianță cu fața spre trecut, făcută de dragul obținerii majorității în parlament, după plecarea PNL. Nimeni în PSD nu este dispus să plătească pentru un eventual rezultat slab.
PSD are alte griji, ce țin de alegerile prezidențiale, nu europarlamentare. O mențiune aparte merită UDMR. În contextul creșterii simțitoare a presiunii Partidului Popular asupra electoratului maghiar, pentru trecerea pragului electoral, UDMR va fi nevoit să muncească mai mult, să ducă o campanie mai agresivă. Aici nu se pune problema ca președinții de organizație să intre în campania electorală cu mandatele pe masă.
