Asculta acest articol
Deși obținem o oră în plus de somn, specialiștii atrag atenția că trecerea la ora de iarnă ne poate influența negativ starea de sănătate.
Până recent, toate statele membre ale Uniunii Europene erau obligate să schimbe ora de două ori pe an, pentru a profita de cât mai multă lumină naturală. Ceasurile se dau cu o oră înainte în dimineața ultimei duminici din martie și cu o oră înapoi în dimineața ultimei duminici din octombrie, revenind astfel la ora standard.
Discuțiile despre renunțarea la acest obicei au fost frecvente la nivel european, iar România nu a decis încă cum va proceda. Așadar, în noaptea de sâmbătă spre duminică, ne vom întoarce la ora de iarnă.
Adaptarea la ora de iarnă
Schimbarea orei este asociată cu stări de oboseală, nervozitate și chiar depresie, conform specialiștilor, iar aceste simptome pot dura până la două săptămâni după modificare. În 2016, cercetătorii au concluzionat că adaptarea la ora de iarnă poate fi mai dificilă decât se credea anterior, provocând stări asemănătoare cu cele resimțite de cei care călătoresc și trebuie să se acomodeze cu diferențele de fus orar.
Studiile sugerează că procesul de adaptare poate dura până la patru săptămâni, iar pentru unii indivizi, ajustarea nu se produce niciodată complet.
Ritmul circadian și ora de iarnă
Efectele schimbării orei sunt influențate de rutina biologică a organismului, care se desfășoară în cicluri de 24 de ore, denumită ritm circadian. Acesta este influențat de factori de mediu precum lumina și întunericul, reglementând stările de alertă, senzația de foame și momentele de somn. Dacă programul de somn și mesele rămân constante, organismul funcționează eficient; în caz contrar, apar deranjamente în bioritm.
Perturbarea somnului
Ritmul circadian este reglat de lumina solară, care influențează producția de melatonină, hormonul responsabil de inducerea somnului. Trecerea la ora de iarnă perturbă acest echilibru, mulți având dificultăți să se adapteze unui program de somn mai târziu, dar cu trezirea devreme pentru muncă sau școală. Acest lucru poate conduce la scăderi în performanță, concentrare și memorie, precum și la oboseală și somnolență diurnă. Pe lângă tulburările de somn, pot apărea și astenia, vertijul și irascibilitatea.
Riscul de depresie
Expunerea redusă la lumina naturală a soarelui poate determina schimbări de dispoziție, din cauza scăderii producției de serotonină, cunoscută și sub numele de „hormonul fericirii”. Acest fenomen crește riscul de depresie. Prin urmare, este esențial să facem plimbări în aer liber, indiferent de condițiile meteorologice.
Risc crescut de accident vascular cerebral
Un studiu din 2014 a arătat că trecerea la ora de iarnă crește nivelul de cortizol, hormonul stresului. Acesta atinge cele mai scăzute niveluri noaptea și cele mai ridicate dimineața. Persoanele cu afecțiuni cardiovasculare pot experimenta un exces de hormoni de stres, ceea ce poate conduce la creșterea tensiunii și la un risc mai mare de accidente vasculare cerebrale. Cercetările prezentate în 2016 au indicat că persoanele cu vârsta de peste 65 de ani și pacienții cu cancer au un risc crescut de accident vascular cerebral în zilele imediat următoare schimbării orei.
Impactul asupra apetitului
Hormonii reglează senzația de foame. Insulina, grelina și leptina sunt responsabili pentru controlul apetitului. Atunci când nu mâncăm timp de câteva ore, nivelul de insulină scade, iar grelina este secretată, provocând senzația de foame. Consumarea alimentelor activează secreția de leptină, care semnalează sațietatea. Acești hormoni sunt influențați de lipsa de somn, explicând de ce, în perioadele de tulburare a somnului, suntem predispuși la consumul excesiv de calorii.
Ce poți face pentru a face față
Pentru a reduce impactul trecerii la ora de iarnă, este recomandat să te culci până la ora 22:00 și să eviți activitățile epuizante seara. De asemenea, evită expunerea la lumina albastră a ecranelor și încearcă să te trezești la aceeași oră în fiecare dimineață. Adoptarea unei diete echilibrate, bogată în fructe, legume și semințe cu grăsimi sănătoase, cum ar fi acizii grași Omega-3 (pește gras) și Omega-6 (ulei de măsline, avocado, nuci), este de asemenea benefică.
Fii primul care comentează