Asculta acest articol
România a înregistrat progrese semnificative în reducerea sărăciei în ultimii ani, însă decalajele sociale și economice dintre diferitele segmente ale populației rămân extrem de mari. Statistici recente subliniază atât realizările țării, cât și provocările majore în lupta împotriva sărăciei și excluziunii sociale.
Progrese economice și decalaje persistente
Între 2016 și 2021, România a reușit să scadă rata sărăciei de la 21,8% la 7,1%, conform unui raport al Băncii Mondiale. Această reducere a fost sprijinită de creșterea economică, majorările salariale și pensiile mai mari. Totuși, țara noastră continuă să aibă cea mai mare rată de risc de sărăcie sau excluziune socială din Uniunea Europeană, afectând aproape o treime din populație.
Disparitățile între mediul urban și rural sunt remarcabile. În timp ce orașele beneficiază de mai multe oportunități, accesul la locuri de muncă și servicii esențiale este extrem de limitat în zonele rurale. De asemenea, decalajele de gen în participarea la forța de muncă se numără printre cele mai mari din Uniunea Europeană, reflectând barierele persistente pentru femei.
Familiile vulnerabile, cele mai afectate
Creșterea costurilor la energie și inflația ridicată au pus o presiune mare asupra bugetelor familiilor vulnerabile. Deși măsurile precum plafonarea prețurilor la energie au diminuat impactul asupra gospodăriilor, aproximativ 13,6% dintre români au întâmpinat dificultăți în plata facturilor. Acest procent crește la 28,3% în rândul celor care trăiesc sub pragul sărăciei.
Multe dintre familiile aflate la limita subzistenței se confruntă cu decizii dificile între cheltuieli esențiale, cum ar fi alimentele, utilitățile și îngrijirea sănătății. În mediul rural, unde veniturile sunt mult mai mici, accesul la servicii de calitate este limitat, iar acest lucru perpetuează ciclul sărăciei.
Provocări și perspective pentru viitor
Prognozele pentru anul 2024 și perioada următoare indică o încetinire a ritmului de reducere a sărăciei, din cauza creșterii șomajului și încetinirii economice. Angajații slab calificați sunt cei mai expuși riscului de a pierde locurile de muncă, ceea ce ar putea adânci decalajele sociale existente.
Cu toate acestea, există și semne de optimism. Inflația începe să scadă, iar salariile din sectoare precum construcțiile au înregistrat creșteri semnificative. Aceste tendințe ar putea contribui la reducerea graduală a sărăciei, cu condiția ca măsurile de sprijin pentru grupurile vulnerabile să fie implementate eficient.
Ce trebuie făcut?
Lupta împotriva sărăciei și decalajelor sociale din România necesită o abordare coordonată care să includă:
Investiții în educație și formare profesională pentru creșterea calificărilor;
Sprijin pentru dezvoltarea economică a zonelor rurale;
Acces mai bun la servicii publice, inclusiv în domeniul sănătății și infrastructurii;
Politici care să promoveze echitatea de gen în accesul la locuri de muncă.
România are nevoie de măsuri clare și implicare activă pentru a reduce decalajele sociale și a oferi șanse egale tuturor cetățenilor săi.
Fii primul care comentează