Asculta acest articolPublicăm opiniile a doi politicieni, unul de stânga, altul de dreapta. Cei doi, Dr. Ciprian Dan Costea (PNL) și Ciprian Crăciun (PSD) – posibilul schimb de mâine la conducerile organizațiilor PNL și PSD din Satu Mare – au răspuns la ancheta inițiată de Informația Zilei.
Aflați mai jos la cine au fost trimise întrebările redacției Informația Zilei.
Informația Zilei inițiază o serie de materiale care să arate calitatea, respectiv lipsa de idei și opinii personale ale unor reprezentanți ai clasei politice menite să arate calitatea intelectuală, valoarea adevărată a unui politician. Simplele certuri, atacuri la persoană, din păcate foarte frecvente între politicienii de la partide diferite sau chiar din interiorul aceluiași partid nu fac altceva decât să compromită imaginea clasei politice.
Întrebările redacției Informația Zilei au fost trimise următorilor personalități locale din județul Satu Mare:
Primari: Gabor Kereskenyi (Satu Mare), Eugen Kovacs (Carei), Ovidiu Duma (Ardud), Artur Piricsi (Livada), Aurelia Fedorca (Negrești-Oaș), Adrian Farcău (Tășnad), Tibor Balogh (Acâș), Elek Szabo (Agriș), Tibor Papp (Andrid), Radu Trandafir (Apa), Adrian Vasile Toma (Batarci), Bartok Gurzău (Beltiug), Zoltan Kiss (Berveni), Ioan Tătar (Bixad), Traian Ciurdaș (Bârsău), Aurel Bojan (Bogdand), Ioan Mureșan (Botiz), Dinu Birtoc (Călinești-Oaș), Imre Suto (Cămin), Robert Magyeri (Căpleni), Marius Roka (Căuaș), Gheorghe Jurchiș (Cehal), Petru Ciocan (Certeze), Ioan Schwarczkopf (Ciumești), Daniel Balog (Craidorolț), Romi Coza (Crucișor), Zsolt Kallos (Culciu), Mihai Ghetina (Doba), Mihai Găman (Dorolț), Laszlo Brem (Foieni), Ioan Ciută (Gherța Mică), Ludovic Incze (Halmeu), Francisc Balog (Hodod), Simion Ardelean (Homoroade), Antal Elek Bereș (Lazuri), Marian Torok (Medieșu Aurit), Ștefan Doboș (Micula), Gheorghe David (Moftin), Dumitru Pop (Odoreu), Gavril Mailat (Orașu Nou), Zenoviu Bontea (Păulești), Gheorghe Marchiș (Petrești), Ioan Burlacu (Pir), Cosmin Varga (Pișcolt), Cosmin Krișan (Pomi), Zoltan Toth (Porumbești), Toma Betea (Racșa), Ioan Kardoși (Sanislău), Sergiu Silaghi (Santău), Iozsef Șipoș (Săcășeni), Gheorghe Marian (Săuca), Sergiu Crișan (Supur), Nicolae Cornea (Socond), Monica Sobius (Tarna Mare), Mariana Avorniciții (Terebești), Nicolae Tar (Tiream), Grigore Pop (Târșolț), Ioan Imre (Turț), Gheorghe Gyakon (Turulung), Tiberiu Schupler (Urziceni), Radu Cristea (Valea Vinului), Vasile Corodan(Vama), Iuliu Ilyes (Vetiș), Szabolcs Szucs (Viile Satu Mare).
Parlamentari: Adrian Cozma (PNL), Turos Lorand (UDMR), Radu Panait (USR), Radu Cristescu (PSD), Robert Zob (USR), Lorand Magyar (UDMS), Nagy Szabolcs (UDMR).
Oameni de afaceri: Augustin Iștoc, Ciprian Costea, Ciprian Crăciun, Tiberiu Markos, Beniamin Urs, Liviu Pop, Bogdan Andrișca, Gabriel Leș, Dorel Coica, Ștefan Ressler, Petric Octavian, Ștefan Csordas.
Celor doi tineri politicieni, Ciprian Costea și Ciprian Crăciun, au oferit răspunsuri la întrebări destul de dificile, în sensul că opiniile lor s-ar putea să nu fie în ton cu direcția partidelor pe care le reprezintă. Tocmai din această cauză le prevedem un viitor mare în politică. Nu peste mult timp îi vedem pe cei doi la conducerea organizațiile județene din care fac parte. Dată fiind situația internă a României, în context internațional, ar fi momentul să se facă nu atât un schimb de generații, cât unul de mentalitate la nivelul celor două partide mari.
Există diferențe de opinii ale unui tânăr politician de la PSD și a unuia de la PNL privind măsurile care ar trebui luate de guvern? Cu siguranță.
Ne scrie un “grup mixt” de politicieni din PNL și PSD: “Nu se poate conduce o organizație județeană, indiferent din ce județ, de oameni care au făcut parte din echipa câștigătoare a lui Florin Cîțu, sau din echipa lui Liviu Dragnea.”
Se coace o revoltă în sânul organizațiilor județene din toată țara în preajma alegerilor de anul viitor?
Informația Zilei a aflat că la nivel central s-a convenit ca în cazul în care se pierd alegerile locale din 2024 echipele de conducere să fie schimbate, așa cum s-a procedat după alegerile din 2020, dar numai în cazul PNL.
Interviu dr. Ciprian Dan COSTEA
A atins economia cel mai scăzut nivel sau va continua să scadă?
Doresc sa amintesc ca Romania are astazi cel mai mare PIB din toata istoria noastra. Economia Romaniei, nu este in scadere, dimpotriva, avem crestere economica si suntem o tara stabila si un furnizor de securitate regionala, in contextul incertitudinilor externe din regiune si nu numai. Riscurile geostrategice trebuie sa le urmarim cu maxima atentie in continuare, intrucat pot afecta dinamica cresterii economice. Aspectele ridicate in dezbaterea publica despre economie, in acest moment particular, sunt legate in special de un nivel inca ridicat al inflatiei si de incertitudini in privinta modului concret in care se vor resimti in economie noile masuri fiscal-bugetare. Ritmul anual de crestere economica acum in anul 2023 este mai scazut fata de anul anterior, dar in mod concret aceasta inseamna ca avem crestere economica, insa mai mica decat in anul precedent. Asadar nu se poate pune problema unei scaderi a economiei. Pe partea compozitiei PIB, constat faptul ca cererea de consum, la fel ca si investitiile, marcheaza in continuare dinamici robuste. Sunt in asentiment cu principalele aspecte prezentate de catre Banca Nationala a Romaniei, conform carora consumul este in parte stimulat de faptul ca dinamica veniturilor reale ale populatiei a revenit intr-un sensibil trend pozitiv. Pe componenta investitiilor, este de remarcat trendul pozitiv sustinut atat prin efort privat si cat si prin programe publice. Domeniul constructiilor are o contributie semnificativa, iar investitiile in echipamente marcheaza o revigorare. Iar investitiile crescute in echipamente paveaza calea spre o revigorare mai ampla a productiei industriale. Aceste ultime aspecte le pot confirma direct din activitatea profesionala pe care o desfasora.
Vă așteptați la o îmbunătățire a colectării impozitelor și taxelor după intrarea în vigoare a legilor cuprinse în setul de legii asumate de guvern?
La inceputul dezbaterii publice despre schimbarile reglementarilor fiscal-bugetare am facut apel la echilibru si am solicitat evitarea unor decizii bruste, tocmai pentru a proteja mediul de afaceri. Eu apreciez ca o imbunatatire a colectarii va avea loc, insa nu doar din motive legate de noile repere legislative ci si din efecte derivate ale acestora care vor marca si o conformare voluntara rezonabil mai semnificativa. Continuarea procesului de digitalizare al ANAF este in plina desfasurare iar acest aspect va ajuta finantele tarii, dar si pe sutele de mii de antreprenori care sustin economia nationala. In discutia despre colectarea veniturilor, despre impozite, taxe si contributii, trebuie intotdeauna sa pornim de la o realitate a Romaniei: in tara noastra avem cel mai mic nivel de venituri fiscale raportat la PIB: 27%. Media Uniunii Europene este de 42%. Eu in calitatea mea de persoana publica si de Prim Vicepresedinte al PNL Satu Mare, am avut posibilitatea de a explica, la dumneavoastra, la Informatia TV, dar si prin alte pozitii publice, aceste realitati. Mi-am asumat dialogul cinstit si deschis cu Romanii. Apreciez ca este necesar – in raport cu populatia si cu mediul privat – sa se inteleaga de ce sunt necesare anumite masuri. Exigentele si asteptarile populatiei cer statului Roman sa cheltuie mult mai mult decat veniturile sale fiscale. Deficitele le acoperim din fonduri europene, din sumele alocate prin PNRR, din investitii straine directe, din imprumuturi. Pe linia bugetara, este putin ca Romania ca tara Europeana, sa colecteze doar 27% din PIB venituri fiscale. Nerespectarea tintelor de deficit bugetar asumate, este o problema sensibila. Daca nu respectam asumarea ajustarii deficitului bugetar, va trebui sa il finantam la un cost mai ridicat. Pana acum agentiile internationale de rating au confirmat ca politicile economice ale guvernelor din care PNL a facut si face parte, sunt responsabile. Pe de alta parte este imperios necesar sa se stie faptul ca Romania are o performanta foarte buna acum in atragerea de fonduri europene. In anul fiscal urmator vom putea relua consolidarea bugetara, daca vom avea seriozitate si vointa, chiar daca este an electoral. Este de preferat ca decidentii sa stie ce trebuie facut si sa adopte deciziile necesare, inainte ca pietele sa o faca. Corectia realizata de catre piete este mult mai dura, mai brusca si tensioneaza mediul privat, care sa nu uitam ca reprezinta pilonul fundamental al evolutiei economice pozitive si al dezvoltarii.
Ce măsuri considerați că ar fi potrivite pentru redresarea economiei naționale? Enumerați șapte măsuri concrete.
Doresc sa mentionez ca propunerile de mai jos sunt legate de consolidarea cresterii economice pe termen imediat, mediu si lung si reprezinta doar o parte din viziunea mea privind dezvoltarea Romaniei. Pentru un screening complet ar trebui sa expun un numar mai mare de propuneri, insa ma opresc la cele sapte masuri pe care le solicitati:
a) eliminarea tuturor exceptiilor fiscale care se perpetueaza prea mult in timp si stabilirea de reguli prin care sa avem un termen de maxim 5 ani pentru care anumite exceptii se pot acorda;
b) mentinerea investitiilor publice la un nivel ridicat pentru ca sa ajungem acolo unde trebuie sa ajungem cu infrastructura esentiala. Totodata sa nu uitam ca investitiile publice se rostogolesc prin mecanismele achizitiilor publice, in sectorul privat;
c) reforma administrativa, in special in zona comunelor (mici si extrem de mici): trebuie sa avem intelepciunea de a actiona in acest sens: ar fi un semnal de respect fata de toti Romanii, un semnal de chibzuire in administrarea banilor publici si un moment de trezire la realitatile noi – inclusiv demografice – ale Romaniei;
d) sa ajungem la un agreement politic larg pentru infiintarea unui Fond Suveran de Investitii al Romaniei care sa realizeze investitii in zone de interes strategic pentru tara noastra, atat in mod individual, respectand politica de investitii asumata, cat si alaturi de si impreuna cu fonduri similare din tarile partenere (USA, tari membre UE, Japonia, etc.);
e) sa oferim garantii de stat, granturi si ajutoare de stat consistente tuturor sectoarelor viitorului (gen mediu, inteligenta artificiala, semiconductori, baterii, energie verde, automotive electric & hybrid, robotizare, tehnologii spatiale, etc). Sa dezvoltam capitalul romanesc, cu un potential fantastic in toate aceste domenii si totodata sa atragem investitii esentiale si masive care se uita spre Europa in aceste sectoare. Orizontul de return al unor astfel de politici este: termen lung (minim 5 ani), insa efectele se vor simti de catre toate generatiile care suntem in viata acum;
f) Romania sa ofere – pentru aceste sectoare – locuri bugetate talentelor din toate tarile, in cadrul tuturor universitatilor publice si private acreditate din Romania care au dezvoltate programe de studii in aceste domenii (daca nu exista astfel de domenii, sa fie dezvoltate de catre Universitati in parteneriat cu companiile private). Se numeste atragere de talente cu studii superioare. Conditie: dupa terminarea studiilor sa lucreze in Romania sau oriunde in lume (pentru companii cu capital originator din Romania sau pentru institutii Romanesti), un numar egal de ani cu numarul anilor de studii. Prin aceasta propunere ne intarim pe termen mediu si lung nu doar economia ci si influenta globala;
g) promovarea in pozitii de responsabilitate doar a persoanelor cu expertiza profesionala in domeniile in care sunt propusi si respectarea recomandarilor OECD privind guvernanta corporativa in toate entitatile cu capital public.
În ce măsură depinde economia României de situația economică generală din UE? Dar de situația economică a marilor puteri economice, SUA și China?
Uniunea Europeana este evident principalul partener economic al nostru, tarile membre UE sunt in topul schimburilor comerciale ale Romaniei. Asadar interdependenta dintre economia Romaniei si situatia economica generala din Uniunea Europeana este directa si profunda. Orice evolutie nefavorabila a economiei UE sau a tarilor UE, mai ales a celor mari, ne afecteaza in mod direct. Insa si evolutiile economice europene pozitive, ne ajuta tot in mod direct. Tocmai de aceea este nevoie de responsabilitate maxima in tot ceea inseamna politici economice nationale. Atunci cand Romania are undeva pe la 75% relatii comerciale externe cu Uniunea Europeana, este evident raportul direct care exista intre economia Romaniei si evolutia economica din Uniunea Europeana si din tarile membre. In plus, chiar daca nu suntem inca in Zona Euro, este foarte important sa urmarim si ceea ce se intampla cu moneda Euro si sa fim atenti la politica monetara a Bancii Centrale Europene. Este relevant sa precizez ca Banca Nationala a Romaniei isi coreleaza deciziile de politica monetara cu cele ale BCE si ale celorlalte banci centrale din zona noastra si nu numai.
Statele Unite, partenerul nostru strategic, genereaza aproximativ 25% din PIB Global, iar China genereaza aproape 20% din PIB Global. Asadar, cand in astfel de economii masive, evolutile nu sunt corespunzatoare, valurile se transmit rapid in orice colt al lumii. Tocmai de aceea exista o ingrijorare masiva asupra scaderii consistente a ritmului de crestere economica a Chinei din acest an: aceasta se resimte in economia globala prin scaderea ritmului de crestere a PIB Global. Prin mecanisme economice si financiare complexe, directe si indirecte, este afectata si economia Romaniei. Totusi, este evident – repet – ca in mod primar, suntem afectati de evolutia economiei Europene.
Ar trebui să fie acordată mai multă atenție relațiilor comerciale cu China, pornind de la prețurile mai scăzute ale produselor chinezești?
Relatia Romaniei cu China trebuie privita pornind de la interesele noastre nationale si strategice si circumscrisa realitatilor obiective ale Strategiei de Securitate Economica a Uniunii Europene. Este de remarcat in aceasta strategie ca se vorbeste despre de-risking, adica reducerea riscurilor, si nu de o decuplare economica (fapt care in opinia mea este imposibil asa cum tot imposibila este si o decuplare USA/China). Lanturile de aprovizionare globale se reaseaza oricum in sensul concentrarii in jurul clientului, consumatorului sau partenerului de afaceri final, astfel ca, cel putin o parte din business-urile mutuale, vor fi organizate pe baza principiului matricei continentale, astfel ca vor exista filiale regionale in fiecare continent, parte a grupurilor de afaceri originatoare, multe de tip joint-venture. Preturile scazute nu sunt principalul mobil de stilizare a relatiilor comerciale cu China. Prudenta in aceste relatii va trebui colectata in jurul unor vectori de securitate care cuprind riscuri pentru securitatea tehnologica si a scurgerilor de informatii din domeniul tehnologiei. Pentru a intelege complexitatea relatiei cu China, ca si cu orice mare economie de altfel, este suficient sa exemplificam cazul Dacia Spring: primul model din portofoliul de la Mioveni ansamblat in China, in uzina din Shiyan, provincia Hubei, locatie in care alianta Renault-Nissan-Mitsubishi si partenerii chinezi de la Dongfeng produc si modelul echivalent Renault K-ZE. Iata cum un model de vehicul romanesc, brand romanesc, dezvoltat in Romania si in cadrul grupului Renault, este produs in China si comercializat si in Romania si in alte tari.
Cum vedeți evoluția Inteligenței Artificiale? Prin dezvoltarea noilor tehnologii se va ajunge la desființarea unor locuri de muncă?
Inteligenta artificiala, ca parte a noilor tehnologiilor, incepe sa devina o realitate a prezentului si va acompania viitorul. In ultima sa carte, “The Next New – Navigating the Fifth Industrial Revolution”, autorul Pranjal Sharma, membru al World Economic Forum, identifica si proiecteaza schimbarile profunde care vor afecta cariere profesionale și modelele de afaceri din diverse industrii – de la mobilitate si industrie automotive la industria aerospatiala, de la productia inteligenta in sectorul agricol la energie verde, etc. Sustenabilitatea devine punctul esential al echilibrelor viitorului, iar abordarile in contextul vietii alaturi de noile tehnologii vor trebui sa aiba in centrul lor incluziunea sociala a indivizilor si preocuparea pentru mediu. Presedintele Horasis, dr. Frank-Jurgen Richter precizeaza in articolul “Inteligenta Artificiala ca o Forta a Binelui” ca guvernele trebuie sa ia in considerare implementarea mai mare a serviciilor bazate pe inteligenta artificiala. Acest lucru va asigura o realizare mai rapida a serviciilor guvernamentale si o imbunatatire a calitatii prestatiei serviciilor publice. Timpul lucratorilor fizici ar putea fi folosit mai bine pentru munca ce necesita gandire conexa, empatie si creativitate, domenii in care oamenii se descurca cu mult mai bine decat cel mai sofisticat program bazat pe inteligenta artificiala. Initiativele bazate pe inteligenta artificiala sunt promitatoare, dar factorul uman este cheia.
Asadar inteligenta artificiala, ca parte a realitatii noastre ne va afecta viata, iar efectele sale vor fi categoric pozitive atat timp cat in dezvoltarea acestor tehnologii vom urmari ca factorul central sa fie binele oamenilor si protectia climatica. Ca si in orice momente de evolutie a omenirii, cand unele meserii s-au schimbat, adaptat sau au disparut, la fel se va intampla si acum. In acelasi timp vor aparea noi meserii si oportunitati de munca. Nivelul mediu de educatie globala este mult mai ridicat astazi si astfel eu sunt optimist in legatura cu beneficiile pe care noile tehnologii, implicit si inteligenta artificiala, le vor avea in viata generatiei noastre si a celor care vor urma. Ceea ce eu imi doresc putenic este ca Romania sa fie in fata altor tari in acest domeniu si sa avem curaj de a merge in ritm sustinut pe calea inevitabila a viitorului alaturi de noile tehnologii.
Interviu cu Ciprian Crăciun
A atins economia cel mai scăzut nivel sau va continua să scadă?
Din păcate, este greu să fac o previziune exactă cu privire la evoluția economiei românești, deoarece acest lucru depinde de o serie de factori și variabile care sunt dificil de prognozat. Este important să menționăm că economiile sunt, de regulă, ciclice și pot experimenta perioade de creștere sau scădere în funcție de diferite condiții interne și externe. Este posibil ca nivelul economiei să scadă într-un anumit moment sau să se redreseze în funcție de o varietate de factori, cum ar fi politica economică, schimbările în piața internațională, stabilitatea politică și alți factori interni și externi. În ceea ce privește bugetul pe termen lung, cunoscut sub numele de cadrul financiar multianual care definește, in general, prioritățile și limitele în materie de cheltuieli pe o perioadă de șapte ani, acesta ne arată că în perioada 2021 – 2027 statele au la dispoziție 1,8 trilioane de euro. De exemplu, Uniunea Europeana a devenit, în acest moment, cel mai mare finanțator al infrastructurii din România, cu mult peste contribuția bugetului de stat. În primele nouă luni din anul 2023, investițiile din fonduri UE au fost, in Romania, de 6,1 mld. euro (30,8 mld.lei), față de 4,7 mld.euro (23,7 mld.lei) cât au însemnat cheltuielile de capital (investiții de la bugetul).
În concluzie, nu cred că economia actuală este la cel mai scăzut nivel, ba din contra, economia UE şi a zonei euro au înregistrat o creştere, potrivit Eurostat, de 1,1% în primul trimestru din 2023, comparativ cu perioada similară din 2022. În rândul statelor membre UE pentru care sunt disponibile datele, cel mai semnificativ avans anual în perioada aprilie-iunie 2023 s-a înregistrat în Irlanda (2,8%), România (2,7%), Cipru şi Portugalia (ambele cu 2,3%), iar cel mai semnificativ declin în Estonia (minus 3%), Suedia (minus 2,4%), Ungaria (minus 2,3%) şi Polonia (minus 1,3%).
Vă așteptați la o îmbunătățire a colectării impozitelor și taxelor după intrarea în vigoare a legilor cuprinse în setul de legii asumate de guvern?
Intrarea în vigoare a legilor cuprinse în setul de legi asumate de guvern ar putea avea un impact asupra colectării impozitelor și taxelor, deoarece acestea ar putea introduce măsuri noi pentru a asigura o mai bună conformitate fiscală. Cu toate acestea, eficiența colectării depinde și de punerea în aplicare a legilor, resursele alocate pentru supravegherea fiscală și gradul de conștientizare și cooperare a contribuabililor. Este important ca autoritățile fiscale să ia măsuri adecvate pentru a asigura o colectare eficientă și echitabilă a impozitelor și taxelor. Dacă aceste măsuri se vor implementa cu succes, se v-a putea observa o imbunătățire a colectării impozitelor și taxelor.
Ce măsuri considerați că ar fi potrivite pentru redresarea economiei naționale? Enumerați șapte măsuri concrete.
Redresarea economiei naționale poate fi un proces complex și implică o combinație de măsuri și politici economice. Mai jos am enumerat șapte măsuri concrete care ar putea contribui la redresarea economiei:
• Stimularea investițiilor în infrastructură: Investițiile în construcția și modernizarea infrastructurii pot spori productivitatea, crea locuri de muncă și îmbunătăți competitivitatea economică a țării.
• Promovarea antreprenoriatului și susținerea sectorului privat: Guvernul poate sprijini dezvoltarea afacerilor locale prin programe de finanțare, training și acces la piețe.
• Îmbunătățirea climatului de afaceri: Guvernul poate simplifica birocrația, reducând reglementările inutile și promovând transparența și stabilitatea în mediul de afaceri.
• Investiții în educație și formare profesională: Dezvoltarea unui sistem de educație și formare adaptat cerințelor pieței muncii poate asigura forța de muncă calificată și în pas cu noile tehnologii și tendințe economice.
• Promovarea inovației și tehnologiilor noi: Investițiile în cercetare și dezvoltare și stimularea inovației pot contribui la creșterea competitivității economice și la crearea de locuri de muncă în sectoarele cu valoare adăugată ridicată.
• Promovarea turismului și a investițiilor în industria ospitalității: Potențialul turistic al României poate fi valorificat prin dezvoltarea infrastructurii turistice și promovarea atracțiilor și culturii locale.
• Susținerea sectoarelor economice strategice: Identificarea și promovarea sectoarelor economice cu potențial de creștere și export poate contribui la diversificarea economiei și la creșterea veniturilor naționale.
Acestea sunt doar câteva măsuri posibile și ar trebui să se ia în considerare și contextul specific și resursele disponibile pentru a determina cele mai adecvate măsuri de redresare a economiei naționale.
În ce măsură depinde economia României de situația economică generală din UE? Dar de situația economică a marilor puteri economice, SUA și China?
Uniunea Europeană este un parteneriat unic, politic și economic, între 27 de țări europene, cunoscute sub denumirea de „state membre”. În U.E. locuiesc circa 447 de milioane de cetățeni, adica aproximativ 6% din populația lumii. Bugetul UE centralizează resurse la nivel european și le permite statelor membre să obțină împreună rezultate mai bune decât dacă ar acționa singure. În perioada 2007 – 2022, Romania a primit 79.98 miliarde Euro de la Uniunea Europeană și a contribuit la bugetul comun cu 26.45 miliarde Euro, rezultatul net fiind de 53.52 miliarde Euro absorbire de către țara noastră. Economia României este influențată, în mare măsură, de situația economică din Uniunea Europeană. Ca membru al UE, România are beneficii în ceea ce privește accesul la piața internă și resursele financiare europene, dar în același timp este expusă riscurilor și fluctuațiilor economice din uniune. De asemenea, relațiile comerciale ale României cu marile puteri economice, cum ar fi SUA și China, pot influența și ele economia țării. De exemplu, schimbările în politica comercială a acestor țări sau în creșterea economică pot afecta exporturile și importurile României.
Ar trebui să fie acordată mai multă atenție relațiilor comerciale cu China, pornind de la prețurile mai scăzute ale produselor chinezești?
Relațiile comerciale cu China sunt importante pentru multe țări, dat fiind faptul că, China, este una dintre cele mai mari economii ale lumii și un participant semnificativ în comerțul internațional. Prețurile mai scăzute ale produselor chinezești pot atrage interesul multor consumatori și afaceri pentru a importa bunuri din China. Cu toate acestea, în luarea unei decizii trebuie avute în vedere și alte aspecte, precum calitatea produselor, durabilitatea, impactul asupra economiei locale și riscurile asociate cu dependența excesivă de o singură țară sau furnizor.
Cum vedeți evoluția Inteligenței Artificiale? Prin dezvoltarea noilor tehnologii se va ajunge la desființarea unor locuri de muncă?
Evoluția Inteligenței Artificiale (AI) reprezintă un subiect fascinant și cu multe perspective. Pe termen lung, dezvoltarea tehnologiilor AI ar putea aduce o serie de beneficii semnificative, cum ar fi îmbunătățirea proceselor de producție, asistența în diagnosticarea medicală sau optimizarea rutelor de transport. Cu toate acestea, există și îngrijorări că avansul AI ar putea duce la desființarea unor locuri de muncă. Este important să ne adaptăm la schimbările tehnologice și să încurajăm dezvoltarea de abilități noi care să ne ajute să ne adaptăm și să ne integrăm într-o lume în continuă schimbare. Este, de asemenea, important să existe o reglementare adecvată pentru a proteja drepturile și bunăstarea oamenilor în noua era a inteligenței artificiale.
Fii primul care comentează