
Cartea apare într-un context sensibil pentru tibetani, întrucât China continuă să-și consolideze influența globală, iar Dalai Lama, ajuns la aproape 90 de ani, dorește să lase o moștenire clară pentru viitoarele generații de tibetani.
O viață marcată de exil și negocieri dificile
Dalai Lama, născut în 1935 într-o familie de fermieri din Tibet, a fost recunoscut la doar doi ani ca fiind reîncarnarea celui de-al 13-lea Dalai Lama. A urmat pregătirea monastică și studiul filosofiei budiste, dar viața sa a luat o turnură dramatică în 1950, când trupele chineze au intrat în Tibet. La vârsta de 16 ani, el a fost nevoit să devină liderul politic al Tibetului și să înfrunte criza provocată de ocupația chineză.
După revolta tibetană din 1959, Dalai Lama a fugit în exil în India, unde trăiește de atunci. De-a lungul decadelor, a purtat negocieri cu liderii chinezi, dar în final a renunțat la lupta pentru independența Tibetului, militând în schimb pentru o autonomie culturală în cadrul Chinei. Această poziție moderată a generat controverse în rândul tibetanilor, unii considerând că a renunțat la visul independenței.
Dalai Lama critică dur politicile de asimilare forțată ale Chinei, inclusiv plasarea copiilor tibetani în internate unde sunt educați în limba mandarină și învăța că Tibetul a fost “eliberat” de sub un regim feudal. El compară actuala conducere a Chinei cu regimul lui Mao Zedong, menționând că politicile represive sunt acum consolidate de tehnologiile moderne de supraveghere și control.
Voice for the Voiceless va fi publicată de William Morrow în SUA și HarperNonFiction în Marea Britanie, urmând să fie lansată ulterior în Australia, Canada, Germania, Italia, Franța, Olanda și Brazilia. Cartea va fi tradusă și în tibetană, precum și în chineză, deși este probabil ca aceasta să fie interzisă în China.
Fii primul care comentează