Asculta acest articol
Telefoanele mobile nu ar trebui interzise în școli, ci reglementată mai bine folosirea acestora, potrivit declarațiilor făcute de ministrul Educației, Daniel David, într-un interviu la un post central de televiziune.
Potrivit ministrului, o interdicție totală ar putea avea efecte nedorite, mai ales în rândul adolescenților: „Telefoanele mobile, dacă le interzici și vrei să nu fie deloc, fii sigur că mai ales adolescenții, în zona liceului, când prin definiție se opun regulilor prin natura lor, se opun restricțiilor, o să găsească formule să le ducă în școală ascunse. O să le folosească oricum,” a declarat ministrul.
Acesta a spus că este mai eficient să se reglementeze modul în care telefoanele sunt utilizate în școală, punând accent pe rolul educațional și pe siguranța copiilor: „Mai bine să reglementăm cum le poți folosi, dacă le ai și foarte important, sigur, să aibă în primul rând un rol educațional, să aibă un rol de siguranță pentru copiii mai mici, dacă cumva trebuie să fie contactați de către părinte, când trebuie să iasă de la școală și să nu creeze discrepanțe între copii: cineva are telefon și cineva nu are telefon.”
În România, școlile și liceele au libertatea de a decide, prin regulamentele interne de organizare și funcționare, dacă interzic telefoanele mobile doar la ore sau complet, inclusiv accesul în incinta unității școlare cu telefonul mobil.
Măsura a fost luată de fostul ministru Ligia Deca. Aceasta explica anul trecut că le oferă școlilor flexibilitatea de a adapta măsura la contextul lor specific. Deca a precizat că această abordare va fi monitorizată, iar impactul măsurii va fi evaluat pe parcursul anului școlar: „dacă va fi nevoie de altă măsură, o vom lua la momentul oportun,” declara ministra.
În sistemul educațional nu contează vârsta, spune ministrul Educației
Într-un interviu recent acordat pentru Știrile ProTV, ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a declarat că „vârsta nu este un criteriu care contează pentru calitate”, întrebat fiind dacă ar alege un suplinitor calificat sau un titular de 70 de ani. Răspunsul vine în contextul în care legea educației și actuala metodologie de mobilitate permit cadrelor didactice să rămână titulare până la vârsta de 70 de ani prin depunerea unei cereri la secretariatul școlii.
Răspunsul ministrului a subliniat importanța competențelor pedagogice și a abilității de a transfera cunoștințe elevilor, în detrimentul vârstei: „Aș prefera pe cel care este cel mai bun în a transfera competențe copiilor.”
Ministrul Daniel David a insistat asupra ideii că vârsta nu ar trebui să fie un criteriu de evaluare a calității unui profesor. Comparând cu experiența sa din Statele Unite, ministrul a oferit exemplul șefului său de departament universitar în vârstă de 75 de ani, apreciat pentru performanțele sale: „În sistemul educațional nu contează vârsta. (…) Cât timp este iubit de studenți, merge la ore, aduce granturi, publică și este un bun pentru școală, nu am de ce să-l văd altfel.”
Reamintim că în prezent sistemul de angajare în învățământ din România favorizează menținerea titularilor pe post până la 70 de ani, cu 5 ani peste vârsta limită de pensionare la bârbați și cu 7 ani și 8 luni la femei (conform Casei Naționale de Pensii, vârsta de pensionare la femei în ianuarie 2025 este de 62 de ani și 4 luni).
Decizia de a permite profesorilor titulari să rămână activi până la 70 de ani are implicații semnificative pentru sistemul educațional.
Pe de o parte, aceasta oferă stabilitate și permite cadrelor didactice cu experiență să contribuie în continuare, pe de altă parte, creșterea vârstei de pensionare poate limita accesul profesorilor mai tineri la posturi titularizabile
Fii primul care comentează