Asculta acest articol
Ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, propune oficializarea numirilor politice pentru inspectorii școlari generali și adjuncți, ca parte a unei reforme ample menite să eficientizeze funcționarea inspectoratelor școlare. Într-un raport de diagnostic și în cadrul unei conferințe de presă, David a criticat organizarea actuală, introdusă prin Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, considerând-o complicată, birocratică și ineficientă.
Daniel David argumentează că, dacă inspectoratul reprezintă Ministerul Educației în teritoriu, atunci inspectorul general trebuie să implementeze programul de guvernare al ministrului în funcție. Acesta susține că ipocrizia privind depolitizarea funcției de inspector general trebuie abandonată:
„Când vine un nou ministru, vine cu un program de guvernare. Acel program trebuie implementat. Ai nevoie de cineva care să-și asume programul împreună cu tine.”
Astfel, funcțiile de inspector general și inspector adjunct ar trebui să fie numite politic, dar cu analiză de competență și un program de management coerent cu obiectivele guvernului, conform raportului.
Pentru celelalte funcții de inspector, Daniel David propune ocuparea prin concurs, alături de training profesional în leadership și management educațional:
„Avem oameni bine intenționați în sistem, dar fără abilități de leadership. Trebuie profesionalizate toate pozițiile prin concurs și formare.”
Această abordare urmează modelul recomandat de UNESCO (2024) și vizează construirea unei administrații școlare competente și autonome la nivel local.
Critici dure la adresa organizării prevăzute de Legea Deca-Iohannis
Raportul oficial acuză că Legea 198/2023 a dus la fragmentarea sistemului educațional. În prezent, în fiecare județ funcționează mai multe instituții educaționale autonome: inspectorate, case ale corpului didactic, CJRAE și, potrivit noii legi, birouri ARACIIP.
Daniel David consideră acest model ineficient și greu de coordonat, deoarece:
există suprapuneri de atribuții,
se creează confuzii administrative,
se perpetuează influențele politice multiple.
„Avem o structură în care actorii nu cooperează bine și există conflicte de interese. Trebuie o singură entitate care să includă toți acești actori.”
Propunerea: o singură direcție județeană cu structuri integrate
Ministrul propune o reorganizare radicală: fiecare județ să aibă o singură structură de coordonare a educației, numită „Direcție”, care să înlocuiască inspectoratul școlar și să integreze Casa Corpului Didactic, CJRAE și alte entități relevante.
Această nouă arhitectură ar trebui să:
reducă birocrația,
asigure coerență în decizie,
elimine competițiile între instituții,
crească eficiența implementării politicilor educaționale.
Direcțiile vor colabora cu ARACIIP, nu vor avea atribuții de inspecție
Potrivit noii legi, inspecțiile școlare (generale, tematice, de specialitate) trec în responsabilitatea ARACIIP, iar direcțiile județene nu vor mai desfășura aceste activități. Totuși, nu este clar cine va finanța aceste inspecții, în contextul în care ARACIIP are un buget mixt, din surse publice și venituri proprii.
Conform Raportului de diagnostic al educației și cercetării din România, principalele recomandări sunt:
Numirile politice ale inspectorilor generali și adjuncți trebuie asumate deschis și realizate pe baza unui plan managerial.
Reducerea numărului de inspectori adjuncți la 1/județ (maxim 2 în București).
Concursuri și profesionalizare pentru toate celelalte funcții de conducere.
Formare în management și leadership pentru personalul de conducere.
O singură structură județeană, care să integreze toate instituțiile educaționale locale.
Desființarea birourilor ARACIIP județene și concentrarea funcției de inspecție la nivel central, similar cu ARACIS.
Reorganizarea inspectoratelor este amânată până în anul școlar 2026-2027, conform Ordonanței de Urgență nr. 156/2024. Legea 198/2023 prevede transformarea inspectoratelor în direcții județene subordonate direct Ministerului Educației.
Fii primul care comentează