Asculta acest articolCălin Georgescu nu-i spune pe nume lui George Simion, numindu-l doar „mai tânărul meu protejat”.
De ce nu-i spune pe nume? Veți afla la sfârșitul acestui text.
În cadrul unei emisiuni a postului de radio public din Austria, la care au participat ministrul Apărării, colonelul Markus Reisner, și expertul în securitate cibernetică Cornelius Granig, a fost prezentat întregul parcurs al lui Călin Georgescu spre candidatura la președinția României.
Călin Georgescu a devenit un colaborator apropiat al omului de afaceri german Roland Schatz, fondatorul unor firme axate pe studierea impactului mass-mediei asupra populației. Mai exact, Roland Schatz cerceta tehnicile de manipulare a populației.
Condamnat cu suspendare în 2010, în Germania, pentru delapidare, fraudă în faliment, furt din contribuțiile la asigurările sociale și de pensii ale angajaților, precum și pentru declarații false, Roland Schatz a fost mentorul și finanțatorul lui Georgescu timp de zece ani, între 2012 și 2022.
În 2023, Elena Shmelova, o rusoaică apropiată de Putin și fost manager de campanie, a influențat parcursul unui candidat spre președinția României.
Elena Shmelova a planificat, încă din 2023, o amplă operațiune de pregătire și promovare a unui candidat suveranist la alegerile prezidențiale din România. Obiectivul Rusiei, al lui Putin, era alegerea unui președinte pro-rus care ar fi putut, ulterior, să oprească sprijinul oferit de România Ucrainei. Inițial fusese aleasă Diana Șoșoacă, apoi Călin Georgescu, potrivit publicației Mediapart.
În continuare, reluăm o parte din dosarul întocmit de serviciile speciale privind ingerințele rusești în infrastructura electorală din România, cu ocazia alegerilor din noiembrie 2024.
Cum datele de mai jos stau la baza dosarului ce îl vizează pe Călin Georgescu, faptul că acesta nu-i pronunță numele „protejatului” său, George Simion, va fi interpretat de avocații săi ca o dovadă că nu are nicio legătură cu acesta. Juridic, este o strategie eficientă.
Faptul că, în mod constant, George Simion declară că va opri complet orice ajutor pentru Ucraina reprezintă un argument suplimentar în sprijinul tezei că Rusia este interesată în alegerea unui președinte pro-rus în România – la fel cum procedează și în Polonia.
Ce a descoperit SRI despre atacurile cibernetice rusești?
Serviciul Român de Informații (SRI) a identificat Rusia ca fiind responsabilă pentru atacuri cibernetice sofisticate împotriva infrastructurii electorale din România, în timpul alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024. Au fost înregistrate peste 85.000 de atacuri lansate din 33 de țări diferite, potrivit unei investigații publicate sâmbătă, 3 mai, de portalul francez Mediapart, specializat în anchete jurnalistice.
Potrivit Mediapart, atacul a fost coordonat de SVR, serviciul secret extern al Rusiei, condus de Serghei Narîșkin, un apropiat al lui Vladimir Putin. Operațiunea Rusiei a avut ca obiectiv trimiterea propriului candidat în turul doi al alegerilor prezidențiale (obiectiv atins prin Călin Georgescu) și obținerea a 30% din locurile din Parlament.
Pe TikTok a fost desfășurată o campanie masivă de manipulare („astroturfing”) în favoarea lui Călin Georgescu, prin intermediul a 25.000 de conturi coordonate, menite să influențeze algoritmul platformei. Astfel, un candidat cotat inițial sub 1% a ajuns să câștige primul tur cu 23% din voturi.
Peste 130 de influenceri, cu un total de 8 milioane de abonați, au fost recrutați pentru a promova indirect candidatul, prin videoclipuri despre „candidatul ideal”, ale căror secțiuni de comentarii au fost apoi inundate cu mesaje pro-Georgescu.
După anularea alegerilor de către Curtea Constituțională, Rusia a orchestrat o campanie de dezinformare, prezentând decizia drept o „lovitură de stat”, cu scopul de a submina încrederea cetățenilor în procesele democratice – o tactică aplicată și în alte țări europene.
Fii primul care comentează