Asculta acest articolPuțini români s-au stabilit în Danemarca în ultimii anii. Unul dintre cei puțini este și un sătmărean care vrea să rămână anonim.
Din când în când el își face concediul acasă, în Satu Mare. Deși este una dintre țările cele mai cunoscute din Europa, Danemarca este o țară mică, populația ei ridicându-se la doar 5,9 milioane de locuitori.
Danemarca, ne povestește domnul M. are o politică de emigrație foarte strictă. La intrarea în țară se fac teste lingvistice și sunt prezentate condițiile dure de deportare.
Oficialii danezi social democrați au adoptat sloganurile populiștilor de dreapta și și-au condus partidul la victorie cu cereri pentru reunificarea familiei mult mai dificilă, teste lingvistice, tarife zilnice reduse pentru solicitanții de azil și o politică dură de deportare.
Refugiații primesc doar permise de ședere temporare. Solicitanții de azil respinși primesc doar hrană, dar nu mai primesc diurnă. Oricine este implicat într-o procedură în derulare primește echivalentul a aproximativ 7,50 euro pe zi. În plus, solicitanții de azil respinși sunt găzduiți în închisori de deportare. Chiar și închisorile din Rusia sunt mai bune. Într-una dintre aceste închisori, Ellebaek, lângă Copenhaga, sunt condiții de-a dreptul inumane.
O lege adoptată de guvernul social democrat le cere solicicitanților de azil să aibă asupra lor obiecte de valoare, bijuterii, ceasuri, verighete de aur, în valoare de peste 1300 de euro care sunt confiscate la trecerea frontierei. Valorificarea lor este folosită pentru a finanța cazarea și eventualele cheltuieli cu procedura de acceptare a azilului sau expulzarea. Mai multe delegații din țările UE au vizitat Danemarca pentru a se inspira din modelul lor, dar este o procedură imposibilă de aplicat pentru alte țări, mai ales pentru Germania spre care se îndreaptă cei mai mulți migranți.
Legea daneză a prevăzut și varianta de a părăsi voluntar țara. Oricine se întoarce de bunăvoie în țara natală primește până la 5.400 de euro ca ajutor. Așa-numita „Lege a ghetoului” permite autorităților să facă relocări de străini non-occidentali dacă ponderea lor în populație într-un district depășește 30%.
În ciuda acestor măsuri nici deportările nu merg bine în Danemarca. Doar 235 de persoane au fost deportate în ultimii trei ani. Conform ordinelor de deportare, ar fi trebuit să fie deportate peste 650 de străini. În același timp în anul 2023 doar 2100 de oamen au solicitat azil în Danemarca. Prin comparație, peste 350.000 de solicitanți de azil au rămas în Germania care are 84 de milioane de locuitori. În raport cu populația, Germania a înregistrat un număr de solicitanți de azil de aproximativ zece ori mai mare. Prin campanii mass media, prin intermediul rețelelor de socializare, se pare că guvernul social democrat danez a reușit să transmită cu succes țărilor afectate că fuga în țara scandinavă nu merită. Danemarca este independentă de politica UE în materie de azil. Situația juridică europeană este diferită pentru Danemarca decât pentru orice altă țară. Cursul ales în probleme de migranți a avut succes pentru guvernul social-democrat. Premierul, doamna Mette Frederiksen, a fost realesă în 2022, în timp ce Partidul Popular Danez a fost aproape pulverizat. Cu toate acestea, acum există trei noi partide extremiste și populiste de dreapta în parlament, care împreună au mai mult de 16% din voturi, iar sprijinul pentru social-democrați a scăzut.
Fii primul care comentează