ISTORIA ALEGERILOR ÎN ROMÂNIA

De la „Duminica Orbului” la alegerile din 18 mai 2025: 35 de ani de vot în România

Alegerile din 20 mai 1990 și cele din 18 mai 2025 reflectă o tranziție profundă a democrației românești, de la entuziasmul revoluționar post-comunist la competiția matură, marcată de polarizare, participare în scădere și implicarea fără precedent a diasporei.

Nu sunt comentarii

Asculta acest articol

La 20 mai 1990, România organiza primele alegeri libere și democratice după căderea regimului comunist, un moment istoric cunoscut sub numele de „Duminica Orbului”. La 18 mai 2025, țara a trecut printr-un nou scrutin prezidențial, marcând 35 de ani de democrație electorală. Compararea acestor două evenimente evidențiază evoluția procesului democratic românesc, de la entuziasmul post-revoluționar la maturizarea și complexitatea actuală.

În 1990, participarea la vot a fost de 86,19%, reflectând dorința puternică a cetățenilor de a contribui la reconstrucția democratică a țării. Ion Iliescu, liderul Frontului Salvării Naționale (FSN), a câștigat alegerile prezidențiale cu 85% din voturi, într-un context în care opoziția era slab organizată, iar accesul la mass-media era limitat pentru partidele emergente.

În contrast, alegerile din 2025 au fost caracterizate de o competiție strânsă între candidatul independent pro-european Nicușor Dan și liderul AUR, George Simion. Participarea la turul al doilea a fost de 64,72%, indicând un interes crescut față de turul întâi și o mobilizare semnificativă a electoratului. Nicușor Dan a obținut 53,6% din voturi, în timp ce George Simion a fost susținut de 46,4% dintre alegători.

Un aspect notabil al scrutinului din 2025 a fost participarea record a diasporei, cu peste 1,6 milioane de români votând în străinătate, depășind semnificativ cifrele din alegerile anterioare. Această mobilizare reflectă o implicare crescută a comunităților românești din afara granițelor în procesul democratic al țării.

Evoluția de la alegerile din 1990 la cele din 2025 evidențiază transformările profunde ale democrației românești. De la un sistem dominat de un singur partid și o opoziție slabă, România a ajuns la un peisaj politic pluralist, cu o competiție electorală reală și o participare activă a cetățenilor, atât din țară, cât și din diaspora. Cu toate acestea, provocările persistă, inclusiv polarizarea politică și neîncrederea în instituții, subliniind necesitatea continuării consolidării democratice.