Asculta acest articol
Problema pensiilor nesimțite pare să fie nerezolvabilă. Contează, din punct de vedere politic, electoral, că tema rezistă. Nu dispare o zi din dezbaterile publice. Dacă opinia publică a găsit o expresie tare în cazul pensiilor nesimțite, iată că și meteorologii își iau revanșa și vorbesc despre “temperaturi resimțite”.
Astfel dacă temperatura reală la umbră se ridică la 32, 36, 38 de grade, se spune că temperatura resimțită este de peste 40 de grade. Nu știm cum se măsoară această temperatură resimțită, dar expresia sună bine.
Multe alte lucruri sunt resimțite altfel decât sunt în realitate. De exemplu summit-ul NATO de la Madrid pare că a mulțumit pe toată lumea, mai cu seamă pe președintele Iohannis, dar problema războiului din Ucraina este departe de a fi fost rezolvată. Dimpotrivă, tensiunea dintre cele două blocuri este în continuă creștere.
Statele Unite au o atitudine tot mai provocatoare față de Putin, în același timp obligând și China să se apropie de Rusia.
Tânărul președinte al Ucrainei Volodimir Zelenski este tratat ca un erou al timpurilor noastre, ca și cum în centrul lumii s-ar afla numai problema Ucrainei.
În realitate, problemele la nivel global sunt tot mai multe, mai greu de înțeles, și aproape imposibil de rezolvat după metodele vechi.
Diplomația din spatele liderilor pare să fi dispărut. Contează doar ce spune Joe Biden, Vladimir Putin, Zelenski, Macron, John Boris. Nu doar diplomații nu se văd, dar nici tehnicienii, experții nu mai contează ce opinii au despre problemele la zi, criza energetică, criza petrolului, a gazului scumpirilor etc.
Puterea pare să se fi concentrat în mâinile șefilor de stat și de guverne. Este un loc comun să spui că la situații excepționale trebuie luate măsuri excepționale. Adevărul este că la aceste vremuri tulburi ar fi nevoie de șefi de stat și de guvern excepționali. În acest moment istoric greu de definit, dificil din toate punctele de vedere, are România oamenii potriviți să o scoată la liman? Are un șef de guvern care stăpânește toate problemele și ia măsurile cele mai potrivite? Este un avantaj uriaș pentru România că are un președinte de origine germană?
De pildă cum trebuie privită scurta intervenție a președintelui Iohannis care laudă compensația de 50 de bani pe litrul de benzină și motorină, catalogând celelalte propuneri, plafonarea, reducerea accizelor, drept populiste? Președintele a dat verdictul final: prin compensație, nu se dau 50 de bani, ci rămân în buzunar.
Marcel Ciolacu nu a reacționat, dar cu siguranță ține cont de atacul acesta prea transparent ca să nu fie sesizat de toată lumea că președintele se referă la propunerile PSD. În ciuda crizelor care se acutizează, a problemelor care-și cer rezolvarea, o ruptură între PSD și PNL poate surveni oricând. Și nu doar din cauzele temperaturilor ridicate. Printre factorii care țin împreună PSD și PNL este și slaba prestație a USR. Acum și dacă s-ar dori nu se mai poate reface coaliția de dreapta PNL-USR-UDMR. Partidul condus de Dan Barna, preluat de Dacian Cioloș, aflat acum în căutarea unui nou președinte, este în disoluție.
Din PNL a plecat un grup de parlamentari la Forța Dreptei lui Ludovic Orban. Probabil va mai rupe câțiva parlamentari și Florin Cîțu și astfel devine imposibilă formarea unei majorități de dreapta, așa ca după alegerile parlamentare din 2020.
Fotografia de moment a scenei politice nu arată deloc bine.
Sunt prea multe pete de întuneric, adevărate zone crepusculare, cu un PNL care a schimbat doi președinți într-un an, riscând două dizidențe, cu un USR care nu mai știe ce vrea, cu un AUR în ascensiune, dar fără direcție, cu un PSD care așteaptă la colț rotativa premierilor, dar fără un program clar, mizând în continuare pe promisiuni fără acoperire. Căldura să fie de vină că lucrurile merg prost, că nu se rezolvă aproape nimic?
Este posibil, totuși, ca anumite ministere să meargă bine pentru că sunt conduse de miniștri capabili, dar în haosul generalizat nimeni nu mai are timp să observe puținele lucruri bune care se fac.
