De trei decenii “Art Bunavestire” face din Negreşti-Oaş un mic Montmartre

Asculta acest articol

În anul 1987 un grup de şapte tineri artişti plastici se reuneau, din pur entuziasm, pentru o expoziţie colectivă în cafeneaua hotelului “Oşanul” din Negreşti-Oaş. Câţiva ani mai târziu, grupul şi-a ales un nume care avea să devină renume: “Art Bunavestire”. Timp de trei decenii, data de 25 martie a devenit un reper pentru artişti, privitori şi jurnalişti din întreaga ţară, veniţi în Oaş să vadă ce au mai creat artiştii locului.

La finalul săptămânii trecute “Art Bunavestire” a împlinit 30 de ani. La Muzeul Ţării Oaşului a avut loc expoziţia anuală obişnuită, marcată în cuvenita notă aniversară, iar la Muzeul de Artă din Cluj-Napoca, sâmbătă, 26 martie, s-a deschis o retrospectivă amplă, alcătuită din lucrări intrate, prin donaţii, în patrimoniul muzeului negreştean. În cuvintele lui Florin Gherasim, curatorul acestei din urmă expoziţii, Negreştiul a devenit “un mic Montmartre” al României.

Vă oferim un colaj fotografic cu lucrări expuse la Negreşti-Oaş în ediţia 30 “Art Bunavestire”, alături de datele artiştilor expozanţi şi câteva consideraţii notate, în cronica sa plastică publicată în albumul aniversar, de criticul şi istoricul de artă Vasile Duda.

Artişti şi impresii critice

Susana Ardelean este cea mai tânără artistă care expune în ediţia 2016, născută în luna mai 1989 la Negreşti-Oaş. absolventă a Universităţii de Nord din Baia Mare în 2011, cu un masterat în fotografie şi video la Universitatea de Artă şi Design (UAD) din Cluj-Napoca în 2013. Ea “deschide ochiul media al tehnicii fotografice şi confirmă intuiţia lui Nam June Paik, care a înţeles că în secolul al XXI-lea pictura va deveni hârtie pictată electronic”, scrie Vasile Duda.

De la Budapesta a venit Borgo Borgovics, artist născut la Târgu Mureş în 1950, absolvent al Universităţii de Arte Plastice şi Decorative din Cluj în 1980 şi cu un doctorat luat la Budapesta în 2008, laureat al Premiului Munkacsy. “Ochiul simetric al artistului furnizează o structură fractuală cu tensiuni între figuraţie şi defiguraţie, o viziune macroscopică îşi găseşte expresivitatea în universul particularizat al lui Borgo”, notează criticul.

Nicolae Caţavei s-a născut la Făgăraş în 1946 şi este membru în asociaţia AIA Paris. “Praporii lui Nicolae Caţavei aduc în contemporaneitate rigiditatea arhaică a creştinismului. Cromatica stinsă şi desenul general evocă simbolurile de efigie ale unei spiritualităţi care pare să se lupte cu disoluţia”, consideră Vasile Duda.

Emil Dumitraş s-a născut la Sângeorz Băi în 1983 şi a studiat ceramica şi sculptura la UAD Cluj-Napoca. “La Emil Dumitraş texturile ceramicii glazurate îşi urmăresc picturalitatea, iar ochiul materiei îşi caută simbolismul formelor, un esenţialism în care se conturează tradiţia, tehnica şi inovaţia”, spune cronica.

Andrei Florian, membru fondator al grupului, s-a născut în 1959 la Braşov şi a absolvit Institutul “Ion Andreescu” de la Cluj, fiind conferenţiar universitar doctor, specializat în ceramică, sticlă, instalaţii. Despre el aflăm că “este preocupat de obiectul tridimensional care îşi caută sacralitatea”.

Eugen Moritz, născut în 1959 la Cluj,  “este un artist al luminii interactive, dinamica turbulentă a fasciculului luminos impresionează spaţiul digital, aşa cum Turner o făcea cu alte materiale şi în altă dimensiune artistică”.

Din Valea Călugărească, Prahova, a venit invitatul Ştefan Pelmuş, născut în 1949 şi absolvent al Academiei “Nicolae Grigorescu”, secţia Pictură, în 1972. Despre opera sa Vasile Duda scrie: “Detalii liniare cu sclipiri cromatice conturează grafica unor forme imaginare înrudite cu spiritualitatea medievală, dar guvernate în ansamblul lor de libertinajul contemporaneităţii”.

Unul din membrii consacraţi ai grupului, Dorel Petrehuş s-a născut la Dumbrava, în |ara Lăpuşului, în 1957, absolvind Institutul clujean în 1982. “Pigmentul primeşte greutate şi masivitate, materia picturii se transformă în multe cazuri în material de modelaj, iar pictura câştigă efecte de altorelief”, remarcă judicios cronicarul.

Corneliu Pop, născut la Botiz în 1952, “are în sine ochiul narativ al naturii” în miniaturile dominate de forme vegetale în galben şi verde, expuse într-o săliţă a Muzeului  negreştean.

Ioan Pop Prilog, născut la Prilog în 1964, cu studii la Baia Mare şi Reims, “are în pânzele sale ochiul energic şi tensionat, curcubeul îngerilor se răsfrânge în compoziţii centripete”, cu “un punct de interes evidenţiat în permanenţă printr-un halou viu”.

Ioan Pop Vereta vine de la Săpânţa. Născut în 1964, a studiat sculptura la Bucureşti. El “aşază un ochi care ascunde, care tăinuieşte tradiţia arhetipală – este modul artistului de a transpune în arta contemporană mesajul formelor care au reprezentat sufletul şi identitatea costumelor din nordul României”.

Vasile Pop Negreşteanu, născut la Negreşti în 1955, a studiat la Bucureşti arta monumentală şi restaurarea, iar monumentalitatea se regăseşte, la scară mai redusă, în compoziţiile sale sculpturale inspirate din teme de cultură naţională.

De la Bucureşti a sosit sculptorul Mircea Roman, născut în 1958 şi şcolit la Cluj. “Cu seriozitate şi dramatism, cu strigăte mute şi simbolism expresionist, sculpturile artistului acţionează (….) direct în universul psihologic al omului din timpurile noastre”, consideră Duda.

Iosif Şaitoş s-a născut la Urziceni în 1942 şi s-a format ca artist la Timişoara şi Bucureşti. “Formele sculpturale se conturează ca o reiterare a conflictului dintre zei şi giganţi, dintre materie şi antimaterie, ordine şi dezordine, cosmos şi anticosmos”, notează cronicarul plastic.

Prof. univ. dr. Radu Şerban s-a născut la Cluj în 1960 şi predă la UAD. “Mantia fluidităţii cromatice impresionează prin fluiditatea griurilor colorate, a frizelor întrepătrunse care valorifică universul abstract al naturaleţii”, observă criticul bistriţean.

Sătmăreanul Mircea Vaida s-a născut în 1985 şi a studiat la Academia “Nicolae Grigorescu” din Bucureşti, obţinând în 2010 masteratul în sculptură. “Ochiul coliviei conceput de el aduce retinei surprinzătoare volume combinate”, spune Vasile Duda despre îndrăzneaţa compoziţie expusă de sculptor.

Aurel Vlad s-a născut la Galaţi în 1954 şi a absolvit 30 de ani mai târziu Institutul “Nicolae Grigorescu” din Bucureşti la specializarea sculptură. “Drama transformării este văzută ca un purgatoriu al formei, o înălţare spirituală a materiei prin acceptarea sacrificiului; cumva, eliberarea spiritului uman urmează sensul sămânţei care îşi acceptă dispariţia ca să poată să ofere roadă multă”, comentează Vasile Duda compoziţiile de vădită inspiraţie biblică ale artistului gălăţean.

Imaginile care însoţesc textul au fost realizate de Tadao Shibata.