DATORIE PUBLICĂ

Deficitul bugetar al României explodează în octombrie din cauza cheltuielilor record

Asculta acest articol

Deficitul bugetar al României a cunoscut o creștere considerabilă în luna octombrie, atingând 6,2% din PIB la finalul primelor zece luni ale anului, echivalentul a circa 109 miliarde de lei. Această creștere substanțială a fost generată de cheltuielile mari ale statului pentru investiții, în valoare de aproximativ 20 de miliarde de lei în octombrie, potrivit datelor obținute de Profit.ro. Creșterea accelerată a deficitului adaugă presiune asupra guvernului, având în vedere că ținta de deficit pentru anul 2023 este de 7,9% din PIB.

Până la sfârșitul lunii septembrie, cheltuielile statului pentru investiții însumau 74,9 miliarde de lei, iar în octombrie au ajuns la 95 de miliarde de lei. Această sumă record pentru investiții, de 20 de miliarde într-o singură lună, depășește semnificativ media lunară de 8,33 miliarde de lei din primele nouă luni ale anului. Această alocare intensificată pentru investiții vine pe fondul necesității de a implementa proiecte finanțate din fonduri europene, atât din bugetul multianual al Uniunii Europene, cât și din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Cu doar două luni rămase din an, guvernul mai are la dispoziție un spațiu bugetar de doar 1,7% din PIB pentru a închide anul în limita de deficit asumată de 7,9%. Însă, menținerea acestui prag se preconizează a fi dificilă, mai ales că România se pregătește pentru alegeri parlamentare și prezidențiale în 2024. Totodată, unele plăți au fost amânate de anul trecut pentru acest an, iar continuarea acestei practici este incertă în condițiile unui plan fiscal strict agreat cu Comisia Europeană.

Deficitul bugetar reprezintă diferența între veniturile insuficiente și cheltuielile mari ale statului, care necesită împrumuturi pentru a fi acoperite. Menținerea unui deficit ridicat pe termen lung atrage riscuri majore pentru datoria publică, a cărei creștere accelerată devine alarmantă. Prognozele sugerează că, până în 2031, România va plăti dobânzi anuale pentru datoria publică echivalente cu 3,5% din PIB, comparativ cu 2% în prezent. În contextul în care creșterea economică este așteptată să încetinească, deficitul bugetar ridicat riscă să adâncească presiunile fiscale și să limiteze capacitatea de investiții viitoare.