Despre coaliția partidelor de dreapta

Asculta acest articol

O afirmație a lui Ludovic Orban sintetizează situația din zona dreptei politice: ” PSD s-a dus atât de tare în cap” încât nu mai este necesară o coaliție a partidelor de dreapta. Că este foarte necesară nu există nicio îndoială. Că nu este posibilă o unificare a lor este cu totul altceva. Partidele de dreapta au avut o problemă încă din primii ani de după căderea regimului comunist.

Refacerea partidelor istorice s-a izbit atât de rezistența vechilor structuri comunisto-securiste, cât și de disputa dintre diferite grupuri, fiecare revendicându-și dreptul de a a prelua mărcile interbelice. PNȚCD și-a refăcut rapid structurile teritoriale datorită personalității și autorității lui Corneliu Coposu.

PNL și-a reluat, de asemenea, repede activitatea, însă au apărut o puzderie de dizidențe. Doar o întâmplare fericită, victoria președintelui Constantinescu a făcut posibilă formarea unui prim guvern de dreapta, prin formarea unei coaliții CDR-USD.

Mai degrabă s-a discutat despre o unificare a PNL decât despre una a dreptei, PNȚCD părând în primii ani un partid stabil, pe deplin refăcut, cu structuri teritoariale extinse până în cel mai mic sătuc.
Evenimentele politice le-au rezervat partidelor de dreapta un destin neașteptat. PNȚCD a ieșit din istorie, iar PNL face de 18 ani experiențe după experiențe pentru supraviețuire.

S-a aliat cu un partid de stânga, formând Alianța DA care i-a adus victoria în alegeri a lui Traian Băsescu. S-a despărțit de PD, transformat în partid de dreapta, pentru a face o alianță cu alt partid de stânga. A câștigat în această formulă câteva alegeri locale și parlamentare, pentru ca apoi să se desprindă și de PSD pentru a reveni la fuziune cu același PDL de care s-a despărțit după ce a ajuns președinte Traian Băsescu.

Despre acest partid spune Ludovic Orban că nu are nevoie să facă o coaliție cu restul partidelor de dreapta. Faci o asemenea afirmație în situația în care ai siguranța că partidul tău este capabil să învingă singur în alegeri. Sigur că PSD “cade în cap”, Ludovic Orban a transmis un mesaj de putere în propriile forțe, dar în același timp afirmația lui poate fi interpretată și ca o jignire la adresa celor trei partide de dreapta USR, PMP și Mișcarea România Împreună. Siguranța de sine nu miroase a bine.

În România întotdeauna este nevoie de o coaliție. Nu se poate realiza o majoritate parlamentară decât de o coaliție de partide care ajung la o înțelegere și își asumă un program comun de guvernare.

Exact acest lucru le lipsește partidelor de dreapta. PNL nu reușește să coaguleze dreapta pentru că nu reușește să ofere un program în jurul căruia să adune toate forțele de dreapta. PSD poate cădea în cap de o sută de ori dacă PNL nu dă nici cel mai mic semn că se transformă într-o alternativă la actuala guvernare.

Afirmația lui Orban trebuie luată ca o manifestare a aroganței care caracterizează liderii politici de azi. Lui Liviu Dragnea i se reproșează că vrea “toată puterea” pentru el. Klaus Iohannis este acuzat că are tentințe autoritariste. Ludovic Orban nu poate fi total străin de astfel de tendințe, normale până la un punct pentru orice conducător de partid.

Sigur că nu vrea să împartă cu nimeni puterea, atâta câtă o are. Asta poate fi o explicație a refuzului său de a face demersurile pentru formarea unei coaliții a partidelor de dreapta.