Asculta acest articolDin câte vedem, la moţiunea de cenzură câştigată cu ajutorul PDL, USL nu şi-a pus problema guvernării, scopul Uniunii a fost să preia şi să deţină puterea până la alegeri şi, bineînţeles, şi după aceea. Faptul se întrevede şi din interesul vădit al guvernanţilor pentru partidele lor şi mai puţin pentru statul român.
În niciuna din intervenţiile lor publice nu se poate detecta prioritatea care ar fi trebuit să fie statul. Nu s-a observat acest fapt nici în conţinutul declaraţiilor preşedintelui interimar Crin Antonescu, nici în cele ale altor lideri USL. Ne reamintim că unul dintre aceştia, un europarlamentar USL striga în microfon la o conferinţă de presă că demnitarul american Gordon, un emisar al Departamentului de Stat american vine în România la USL pentru a discuta cu USL-ul. Nimic mai fals, americanul s-a întâlnit cu preşedintele suspendat, cu premierul şi cu preşedintele interimar, deci cu reprezentanţi ai statului. Nici vorbă aşadar de partidul de guvernământ.
La fel şi Victor Ponta. Prim-ministru de câteva luni, în cea mai mare parte a intervenţiilor sale publice s-a adresat interlocutorilor ca om de partid, ca un copreşedinte al USL şi mai puţin ca şef al executivului. În ultimele sale declaraţii se plasează, cu de la sine putere, ca sigur şi absolut câştigător al alegerilor legislative. E în afara oricăror îndoieli că Victor Ponta are şi temeri, nu ar fi om dacă nu le-ar avea, dar sensul declaraţiilor sale în privinţa alegerilor ce urmează este unul belicos, asemănătoare cu cele rostite războinic de boxerii profesionişti înainte de a urca în rig. Fiecare dintre ei explică cu toate detaliile cum îşi va face KO adversarul, cum îi va rupe gâtul, cum îi va zdrobi arcadele. Protagoniştii găsesc că este necesar să îşi facă curaj şi, în acelaşi timp, să îşi întimideze adversarul.
Printre adversarii declaraţi ai lui Victor Ponta, şi deci şi ai USL, se numără şi Train Băsescu care, spunea el, a fost bătut şi la alegerile locale şi la Referendum. Oricare dintre noi întrevede că şi la alegerile legislative principalul adversar invocat de USL va fi tot Traian Băsescu. Existenţa lui la Cotroceni, dacă va mai fi la Cotroceni la ora desfă;urării acestor alegeri, va fi o gură sănătoasă de oxigen pentru cei dornici să câştige alegerile, adică pentru USL. Demonizarea preşedintelui Băsescu a fost un proces îndelungat, meticulos condus tocmai în acest scop. Ca la capătul lui să prindă contur un duşman ce va sluji drept ţintă trăgătorilor de elită ai USL. Că scopul USL a fost nu să guverneze, a fost altul, să preia doar puterea, o vedem în sărăcia, în simplitatea sau superficialitatea actului de guvernare.
Liderii USL ştiau prea bine la ora moţiunii de cenzură că în procesul guvernării nu pot face mare lucru. Erau avizaţi, cunoşteau dificultăţile şi economice, şi financiare, dar s-au bazat în eclusivitate pe ascendentul lor asupra electoratului.
Opţiunile de peste 60, 70 la sută de care beneficiau la finele primăverii le-au dat marele curaj că nu vor trebui să preîntâmpine o deteriorare prea aspră în doar câteva luni. Nu au luat în calcul nici căderea leului, nici seceta, de care nu aveau de unde să ştie, nici faptul că cele de mai sus vor agrava situaţia socială din ţară.
Deja procentul opţiunilor pentru USL s-a micşorat la 50 la sută. Scumpirea drastică a combustibililor, a alimentelor, a facturilor la încălzire dacă populaţia se va confrunta cu o iarnă aspră încă de la sfârşitul lunii noiembrie vor schimba şi raporturile politice dintre protaganiştii prezenţi pe buletinele de vot.
