Asculta acest articolAlegeri prezidenţiale, 2014: 15 candidați
Victoria surprinzătoare a lui Klaus Iohannis
Alegerile prezidenţiale din 2014 s-au desfăşurat în două tururi de scrutin: primul pe 2 noiembrie şi al doilea pe 16 noiembrie.
La primul s-au întrecut următorii candidaţi: Victor Ponta (Partidul Social Democrat susţinut de PADR), Klaus Iohannis (Partidul Naţional Liberal PNL susţinut de ACL), Elena Udrea (Partidul Mişcarea Populară PMP susţinută de PNŢCD), Monica Macovei (Candidat independent), Călin Popescu-Tăriceanu (Candidat independent susţinut de PLR), Teodor Meleşcanu (Candidat independent), Hunor Kelemen (UDMR), Dan Diaconescu (PP-DD), Corneliu Vadim Tudor (Partidul România Mare), Gheorghe Funar (Candidat independent), William Brânză (PER), Zsolt Szilágyi (PPMT), Constantin Rotaru (Partidul Alternativa Socialistă) şi Mirel Mircea Amariţei (Prodemo).
Au fost prezenţi la vot 9.723.232 cetăţeni (53,17%).
În turul doi, premierul Victor Ponta s-a confruntat cu primarul Sibiului, Klaus Iohannis.
Deşi Ponta obţinuse 40,44% din voturi în primul tur faţă de 30,37% pentru Iohannis, în al doilea tur participarea crescută cu peste 10% a favorizat victoria lui Iohannis, care a câştigat cu 54,43% (6.288.769 de voturi), comparativ cu 45,56% pentru Ponta(5.264.383 de voturi).
Participarea la vot a fost semnificativă, cu 11.719.344 de votanţi în turul al doilea (64,10% din electorat).
Alegerile au fost umbrite de dificultăţi majore în diaspora, unde românii au aşteptat până la 10 ore la cozi pentru a vota, iar zeci de mii nu au reuşit să-şi exprime opţiunea din cauza închiderii secţiilor la ora 21. În diaspora, Iohannis a obţinut un scor de 89,73%, consolidându-şi victoria.
Campania sa, concentrată pe teme anti-corupţie şi modernizare, a atras un sprijin semnificativ din partea electoratului urban şi al diasporei, în special în contextul unei prezenţe record a votanţilor din diaspora.
Această victorie a fost o clară reîntărire a poziţiei pro-europene şi a dorinţei de schimbare a României, în faţa unui guvern PSD acuzat de corupţie.
Pe perioada celor 5 ani de preşedinte, Klaus Iohannis a avut următorii prim-miniştri: Victor Ponta, Dacian Cioloş, Sorin Grindeanu, Mihai Tudose şi Viorica Dăncilă.
Alegeri prezidenţiale, 2019: 14 candidați. Realegerea lui Klaus Iohannis
Alegerile prezidenţiale din România din 2019 s-au desfăşurat în două tururi de scrutin, pe 10 şi 24 noiembrie.
Candidaţii din primul tur au fost: Klaus Iohannis (Partidul Naţional Liberal susţinut de FDGR), Viorica Dăncilă (Partidul Social Democrat susţinută de UNPR şi PNŢCD), Dan Barna (Alianţa 2020 USR–PLUS – Uniunea Salvaţi România, Partidul Libertate, Unitate şi Solidaritate), Mircea Diaconu (Alianţa electorală „Un Om” – PRO România, Partidul Alianţa Liberalilor şi Democraţilor), Theodor Paleologu (Partidul Mişcarea Populară), Hunor Kelemen (Uniunea Democrată Maghiară din România), Ramona Bruynseels (Partidul Puterii Umaniste), Alexandru Cumpănaşu (Independent), Viorel Cataramă (Dreapta Liberală), Bogdan Stanoevici (Independent) Cătălin Ivan (Alternativa pentru Demnitate Naţională), Ninel Peia (Partidul Neamul Românesc), Sebastian Popescu (Partidul Noua Românie) şi John Banu (Partidul Naţiunea Română).
Au participat la alegeri 9.359.673 de votanţi (51,19%).
În turul al doilea, Iohannis a reuşit să-şi asigure un al doilea mandat, câştigând în faţa Vioricăi Dăncilă (PSD) cu un scor categoric de 66,09%.
Deşi prezenţa la vot a fost mai scăzută decât în 2014 (10.031.762 de votanţi, adică 54,86% din totalul celor cu drept de vot), victoria sa a fost interpretată ca o reafirmare a dorinţei României de a rămâne ferm aliniată la valorile Uniunii Europene şi de a lupta împotriva corupţiei.
În această perioadă, Iohannis a continuat să fie un susţinător vocal al integrării României în cadrul european şi al principiilor democratice. Campania sa a fost marcată de polarizarea politică între susţinătorii pro-europeni, urbani şi cei conservatori din zonele rurale, iar rolul diasporei a fost din nou decisiv.
Cei patru prim-miniştri pentru acest mandat au fost: Ludovic Orban, Florin Cîţu, Nicolae Ciucă şi Marcel Ciolacu.
Alegeri prezidenţiale, 2024: s-au înscris în cursa electorală 14 candidaţi
Primul tur al alegerilor prezidenţiale din România a avut loc pe 24 noiembrie 2024. Alegerile au fost anulate sub suspiciunea că unul dintre candidați, Călin Georgescu a folosit tehnici ilegale.
În cursa pentru funcţia de preşedinte s-au înscris următorii candidaţi:
Marcel Ciolacu (PSD)
Nicolae Ciucă (PNL)
Elena Lasconi (USR)
Mircea Geoană (Independent)
George Simion (Alianţa pentru Unirea Românilor)
Ana Birchall (Independentă)
Cristian Diaconescu (Independent)
Cristian Terheş (Partidul Naţional Conservator Român)
Kelemen Hunor (UDMR) – Preşedintele Uniunii Democrate Maghiare din România
Călin Georgescu (Independent)
Silviu Predoiu (Partidul Liga Acţiunii Naţionale)
Sebastian-Constantin Popescu (Partidul Noua Românie)
Alexandra-Beatrice Bertalan-Păcuraru (Partidul Alternativa pentru Demnitate Naţională)
Ludovic Orban s-a retras şi a susţinut-o pe Elena Lasconi.
La alegerile prezidențiale sunt înscriși în cursa electorală 11 candidați
Fiind vorba despre un scrutin electoral în curs prezentăm lista candidaților precum și poziția pe buletinele de vot.
Poziția nr. 1 – George-Nicolae Simion – Alianța pentru Unirea Românilor (AUR);
Poziția nr. 2 – George-Crin-Laurențiu Antonescu – Alianța Electorală România Înainte (A.RO);
Poziția nr. 3 – Elena-Valerica Lasconi – Uniunea Salvați România (USR);
Poziția nr. 4 – Cristian-Vasile Terheș – Partidul Național Conservator Român (PNCR);
Poziția nr. 5 – Marcela-Lavinia Șandru – Partidul Umanist Social Liberal (PUSL);
Poziția nr. 6 – Victor-Viorel Ponta – candidat independent;
Poziția nr. 7 – Sebastian-Constantin Popescu – Partidul Noua Românie (PNR);
Poziția nr. 8 – Silviu Predoiu – Partidul Liga Acțiunii Naționale (PLAN);
Poziția nr. 9 – John-Ion-Banu-Muscel – candidat independent;
Poziția nr. 10 – Petru-Daniel Funeriu – candidat independent;
Poziția nr. 11 – Nicușor-Daniel Dan – candidat independent.
Fii primul care comentează