Asculta acest articolPovestea jafului aurului dacic din Olanda a devenit subiectul principal al acestui început de an. Incidentul a fost descris de autorități ca fiind „un caz fără precedent”, dar realitatea arată că nu este deloc o premieră. Un jaf similar a avut loc în 2012, tot în Olanda, când un grup de infractori români a reușit să fure tablouri de inestimabilă valoare de la Muzeul Kunsthal din Rotterdam. Diferența este că acum, în 2025, victimele sunt patrimoniul și istoria României, iar principalii suspecți par a fi olandezi.
Asemănările dintre cele două jafuri sunt izbitoare. Atât în cazul furtului din 2012, cât și în cazul jafului de la Muzeul Drents din Assen, infractorii au acționat rapid, au profitat de absența paznicilor și au sustras obiecte de valoare incalculabilă. Incidentul din 2012 a fost ecranizat de regizoarea Teodora Ana Mihai în filmul „Jaful secolului”, cu un scenariu semnat de Cristian Mungiu, producție ce va avea premiera la Festivalul Internațional de Film de la Rotterdam și va ajunge în cinematografele din România în această toamnă.
Jaful de la Kunsthal, 2012
Pe 16 octombrie 2012, la ora 04:28, Jan Moerer, production manager al Muzeului Kunsthal, a primit un apel de la supraveghetorul clădirii, care i-a transmis că alarma muzeului s-a declanșat. Când Moerer a ajuns la muzeu, a descoperit că sapte tablouri semnate de Picasso, Monet, Matisse, Gauguin, Meijer de Haan și Lucian Freud dispăruseră.
Jaful a fost orchestrat de o grupare românească condusă de Radu Dogaru, care, alături de complicele său Adrian Procop, a acționat în mai puțin de trei minute. Sistemul de securitate al muzeului era bazat doar pe camere de supraveghere și alarme, fără paznici de noapte. Datorită lipsei de paza umană, furtul a fost executat fără probleme. Lucrările furate au fost transportate în România, iar ancheta ulterioară a scos la iveală că tablourile au fost arse de Olga Dogaru, mama lui Radu, pentru a distruge dovezile.
Jaful din 2025 de la Muzeul Drents
Pe 25 ianuarie 2025, cu o zi înainte de închiderea expoziției „Dacia. Regatul aurului și argintului”, patru artefacte dacice de o valoare inestimabilă au fost furate: Coiful de aur de la Coțofenesti (secolele V-IV î.Hr.) și trei brățari dacice de aur de la Sarmizegetusa Regia (secolul I î.Hr.). Autorii furtului au acționat cu precizie, au intrat și ieșit din muzeu în mai puțin de trei minute, iar camerele de supraveghere au surprins jaful, fără a oferi în mod clar identitatea suspecților.
Până la momentul redactării acestui articol, trei suspecți au fost arestați, iar oficialii muzeului din Drents au declarat că speră ca artefactele să fie returnate în siguranță. „Nu doar pentru noi, ci mai ales pentru poporul român”, a spus un purtător de cuvânt al instituției.
Un tipar de jafuri care continuă
Dincolo de coincidențele evidente în modul de operare, cele două cazuri ridică în continuare semne de întrebare asupra securității muzeelor europene. Jaful de la Kunsthal a dus la pierderea definitivă a unor opere de artă inestimabile, în timp ce soarta artefactelor dacice rămâne incertă.
Filmul „Jaful secolului” readuce în atenție pericolele care planează asupra patrimoniului cultural și necesitatea unor măsuri de securitate mai stricte în muzeele din Europa. Povestea furtului de la Kunsthal este deja o lecție dureroasă, iar jaful din 2025 risca să marcheze o nouă pierdere ireparabilă pentru istoria românilor.
Fii primul care comentează