Aproape în fiecare zi se pot evidenţia declaraţiile momentului. Rareori ele rezistă mai mult de o zi. Cum vine, aşa şi trec.
Maeştri greu de egalat în declaraţii şocante rămân Traian Băsesscu, Adrian Năstase, Ion Iliescu, dar şi un Victor Ciorbea sau Emil Constantinescu. Fiecare zicere mai şic a marcat o anumită epocă, o anumită stare de spirit al momentului.
Aproape dispărute în ultima perioadă, perlele inteligente au reapărut pe tapet.
Premierul Florin Cîţu a lansat cea mai teribilă grenadă: “Zădărnicirea eforturilor de oprire a pandemiei – similară acţiunilor unor terorişti.” Tare spus. De la punerea semnului egal între actele de corupţie şi securitatea naţională, teză lansată de preşedintele Băsescu, nu s-a mai întâlnit o similitudine mai pregnantă între o infracţiune şi un act de trădare naţională.
Deocamdată în spatele acestei afirmaţii nu stă un document care să consfinţească similitudinea. Să vedem ce va urma.
A doua declaraţie şocantă aparţine primarului general al Capitalei. Nicuşor Dan lansează teza “golănismului urbanistic”. “Urbanismul din Bucureşti din ultimii ani a fost o golănie şi cele 5 PUZ-uri de sector sunt doar exemple ale acestui urbanism”, a spus primarul într-o conferinţă de presă.
Ce diferenţe sunt între cele două tipuri de declaraţii? Declaraţia premierul are o puternică încărcătură politică. Florin Cîţu trece prin perioada în care trebuie să-şi schiţeze portretul politicianului care vrea să fie. O primă reacţie a venit din partea AUR care, ca partid anti-sistem, zice că adevăratul “terorist” din România este “sistemul criminal”. Suntem, aşadar, în faţa unei dispute politice, foarte probabil fără consecinţe majore în plan politic, social şi legislativ.
Declaraţia primarului general Nicuşor Dan este cu bătaie lungă. În România s-a construit haotic. Oraşele, cu puţine excepţii, sunt exemple de prost gust cu miros de afaceri oneroase, adevărate tunuri financiare.
De altfel, USR s-a lansat pe scena politică prin campaniile pe care le-a dus Uniunea Salvaţi Bucueştiul pentru salvarea clădirilor istorice, a parcurilor şi spaţiilor verzi. Nicuşor Dan a fost acceptat drept candidat pentru primăria generală a Bucureştiului de PNL datorită capitalului electoral acumulat în trecut.
Actuala lui campanie, deja din poziţia de primar general, trebuie să fie în concordanţă cu acţiunile din trecut. Dacă va reuşi să dea o nouă faţă Bucureştiului, Nicuşor Dan va deveni o persoanlitate proeminentă a acestei perioade.
Florin Cîţu vizează alt tip de afirmare. Strict de ordin politic. A nu se uita că premierul se află într-o campanie electorală internă, nedeclarată.
PNL este în faţa unui congres care s-ar putea să determine întreaga acţiune viitoare.
În situaţia în care Ludovic Orban rămâne în continuare preşedintele partidului, este de presupus că guvernarea va urma aceeaşi linie cu care deja ne-am obişnuit.
Dacă la congres va fi ales un alt preşedinte, cel mai probabil Florin Cîţu, se înţelege că vor urma schimbări radicale de direcţie. Florin Cîţu are faţă de Ludovic Orban alte idei despre modul de guvernare, despre măsurile ce trebuie luate, în fond despre reformarea României.
Presupunând că va fi ales preşedinte al PNL, ne-am putea aştepta ca ideile lui să fie convergente cu cele ale primarului general Nicuşor Dan şi în întreaga ţară să înceapă o campanie împotriva “golăniei urbanistice”.
Ceea ce a lipsit în ultimii ani din viaţa politico-administrativă din României au fost cuplurile, parteneriatele dintre personalităţi. De la cuplul Băsescu- Boc nu a mai existat un tandem de succes. Victor Ponta – Crin Antonescu s-au despărţit în mod lamentabil. Liviu Dragnea nu şi-a găsit persoana potrivită pentru funcţia de prim ministru. Klaus Iohannis, pe parcursul primului mandat, s-a tot plâns că nu are în premier un partener.
Acum preşedintele şi principalul partid de guvernare au aceeaşi culoare politică, dar datorită rezultatelor slabe de la parlamentare, nu a putut fi desemnat premier preşedintele partidului. S-a ajuns la o conducere bicefală în PNL.