Asculta acest articol
În general, politica se hrănește din conflicte, dar dreapta are un ascendent față de stânga, mai molatecă, mai aplecată spre compromisuri. De exemplu PSD a susținut un guvern de dreapta, așa cum a fost cazul guvernului Tăriceanu, dar niciodată PNL nu a susținut un guvern de stânga. În anul 2020, sub scuza apariției pandemiei, PSD a votat guvernul Orban. Aceste două exemple arată că, într-adevăr, PSD, în ciuda acuzațiilor că nu s-a reformat încât să fie la nivelul partidelor europene, acționează ca un partid de stânga.
Se știe că alegătorii votează cu partidele despre care cred că gândesc ca ei. Pensionarii votează cu PSD pentru că ei cred că social democrații sunt cinstiți când declară că vor majora pensiile.
Partidele de dreapta se hrănesc din conflicte mai mult decât partidele de stânga. În situația de față, cei care refuză să se vaccineze sunt adepții AUR pentru că acest partid spune nu vă vaccinați. Chiar dacă nu are o ideologie, AUR, ca adept al conflictelor, este un partid de dreapta. :i se îndreaptă cu pași repezi spre o dreaptă extremă.
După ce va trece pandemia își va găsi alte motive de conflict, mergând până la naționalism, șovinism, extremism.
Ceea ce deocamdată îi lipsește acestei formațiuni este apărarea tradițiilor, românismul excesiv și prost înțeles, dar care induce emoție și frica de pierdere a identității naționale.
Unde se situează PNL și USR PLUS din punct de vedere ideologic și doctrinar?
USR PLUS nu are un teoretician, sau un grup de teoreticieni, care să-l fixeze din punct de vedere doctrinar. Din această cauză este acuzat de neo-marxism. Pentru că de la început USR s-a manifestat ca o mișcare anti-PSD și-a căpătat diploma de partid de dreapta.
Fără îndoială, până la congres, PNL a fost cel mai tradiționalist partid din România. Odată cu pierderea președinției, Ludovic Orban acuză PNL-ul condus de Florin Cîțu de deviaționism, de renunțare la tradiție.
În cazul în care grupul lui Orban se va desprinde de PNL, se va afirma ca un partid de nișă, ca formațiune care militează și luptă pentru respectarea tradițiilor. Într-un fel se va apropia de PNȚCD.
Cu sau fără pandemie, viața politică românească traversează o perioadă conflictuală datorată modului în care s-a votat la alegerile parlamentare din anul 2020. PSD s-a clasat pe primul loc, dar fără să-i ofere și posibilitatea de a realiza o majoritate de stânga în parlament. Fără nicio îndoială, alegerile au fost câștigate de dreapta, de cele trei partide de dreapta.
Prin urmare, dacă nu apăreau conflicte interne coaliția PNL-USR PLUS-UDMR putea guverna până la sfârșitul mandatului.
O mare parte din vină o poartă însuși președintele Iohannis pentru că nu a știut împăca spiritele în interiorul coaliției.
Din cauza unui ministru demis nu se sparge o coaliție de guvernare decât dacă în spate nu sunt interese ascunse.
Pentru că nu există destule informații se poate aprecia că interese ascunse au avut și cei de la USR PLUS și premierul Cîțu, dar și președintele Iohannis care a acceptat demiterea ministrului de Justiție fără să calculeze consecințele.
Să fie vorba despre numirile șefilor de la Justiție? Orice este posibil.
Odată criza declanșată, ceea ce au de făcut partidele politice este să încerce rezolvarea ei. PNL mizează pe refacerea coaliției. PSD, profitând de nemulțumirea USR PLUS înaintează o moțiune de cenzură.
Această moțiune pune USR PLUS într-o poziție dificilă. Afirmându-se ca un partid anti-PSD, imediat după ce se va alege președintele unic, useriștii se vor afla în poziția de a vota alături de PSD și AUR pentru căderea guvernului din care au făcut parte. Scuza lor este că nu-l acceptă pe Florin Cîțu ca prim ministru. Dacă pleacă Florin Cîțu criza se rezolvă. Pare simplu, dar nu este deloc.
Chiar și cele mai selecte, cele mai bine structurate partide pot provoca, fără voia lor, crize pe care nu le pot rezolva.
Două partide de încăpățânați, exact în această postură sunt acum și PNL și USR PLUS.
