Asculta acest articolLa aproape un secol de la epoca Mișcării Legionare, România continuă să lupte cu moștenirea unui trecut tulbure. Cazuri recente au evidențiat o aparentă contradicție în aplicarea legii: promovarea simbolurilor legionare este sancționată penal, în timp ce apologia liderului acestei mișcări, Corneliu Zelea Codreanu, rămâne de multe ori nepedepsită. Cum este posibilă această situație? Răspunsul constă în limitările legislative și interpretările stricte ale normelor penale.
Lacune legislative în incriminarea apologiei
Conform Parchetului General, legislația actuală permite tragerea la răspundere penală doar pentru apologia persoanelor condamnate definitiv pentru genocid, crime contra umanității sau crime de război. În cazul lui Corneliu Zelea Codreanu, deși el a fost liderul unei mișcări fasciste și a avut un rol central în asasinarea unor figuri politice și intelectuale, nu există o condamnare penală care să se plieze pe aceste criterii.
Această limitare permite perpetuarea unei glorificări selective a figurii lui Codreanu, în contradicție cu spiritul legii care interzice simbolurile și ideologia fascistă. Cercetătorii subliniază că această scăpare poate fi utilizată ca o strategie de reabilitare tacită a unor personaje istorice controversate.
Cazul Călin Georgescu și „eroizarea” liderilor legionari
Declarațiile recente ale unor politicieni, precum Călin Georgescu, care l-a calificat pe Codreanu drept un „erou moral”, au stârnit controverse, dar și un sentiment de neputință juridică. Deși procurorii au deschis inițial dosare, acestea au fost clasate rapid pe motiv că faptele nu se încadrează în prevederile legii penale. Aceasta, în ciuda faptului că astfel de afirmații aduc o formă de validare ideologică unor figuri profund legate de crimele din perioada interbelică.
Dubla măsură în aplicarea legii
În mod paradoxal, promovarea simbolurilor legionare – de la afișe și stickere până la îmbrăcăminte – este pedepsită conform Ordonanței 13/2002. Recent, un tânăr din Teleorman a fost condamnat la patru ani de închisoare pentru postări pe rețelele sociale cu simboluri fasciste. Totuși, discursurile sau manifestările publice care aduc omagiu lui Codreanu scapă adesea nepedepsite. Această discrepanță ridică întrebări legate de coerența cadrului legislativ și de voința instituțiilor de a solicita modificări legislative.
Un precedent periculos
Istoricul Marius Cazan subliniază că nici lideri precum Hitler nu au fost condamnați formal pentru genocid de o instanță internațională, deși responsabilitatea lor este incontestabilă. În România, Codreanu este perceput de susținători ca un simbol naționalist, iar acest aspect este exploatat pentru a-i șterge asocierile cu fascismul și violența.
De ce nu se modifică legea?
Deși Parchetul General afirmă că legea este inadecvată, nu a inițiat demersuri concrete pentru modificarea ei. Instituția ar putea propune Parlamentului sau Guvernului amendamente care să extindă aplicabilitatea legii, astfel încât apologia ideologică a unor lideri fasciști să fie clar incriminată. Până acum, însă, acest lucru nu s-a întâmplat.
Dubla măsură în aplicarea legii privind promovarea simbolurilor și apologia liderilor fascisti reflectă o lipsă de coerență legislativă și politică. În timp ce simbolurile fasciste sunt interzise explicit, persoanele care glorifică public ideologia din spatele acestora beneficiază de lacune juridice. Pentru a închide această portiță, este necesar ca instituțiile statului să își asume responsabilitatea de a corecta legislația, într-un mod care să reflecte nu doar litera, ci și spiritul condamnării fascismului în România.
Fii primul care comentează