Asculta acest articol

Însă, mai mult decât orice, banana este unul dintre cele mai hrănitoare și mai vindecătoare fructe din câte există.

Proprietăți și indicații terapeutice

Bananierul este o plantă ierboasă din genul Musa, care, din cauza mărimii și structurii este deseori confundat cu un arbore. Bananierul face parte din familia botanică Musaceae, care atinge o înălțime de 3-5 metri. Bananele cresc în mănunchiuri care pot cântări până la 50 de kilograme și care pot conține până la 300 de bucăți.
În lume, bananele ocupă locul patru, după orez, grâu și porumb în consumul uman. Își au originea în Asia de sud-est, dar în prezent sunt cultivate în 130 de țări, din zonele calde ale lumii.

Deoarece bananele sunt produse încontinuu de-a lungul unui an, acestea reprezintă o sursă de hrană importantă în timpul sezonului foametei(acea perioada a anului când alimentele provenite din recoltarea anterioară s-au terminat, iar recolta anului curent nu este gata de cules). Din acest motiv, bananele sunt extrem de importante pentru siguranța alimentației.
În anul 2014, recolta de banane a lumii era estimată la valoarea de 31, 4 miliarde de euro, reprezentând hrană indispensabilă pentru circa 400 de milioane de persoane.

Carbohidrații ocupă un loc de seamă în compoziția bananei (până la 21%). Bananele necoapte sunt compuse în principal din amidon. Când se coc, acest amidon se convertește în zaharuri, cum ar fi zaharoză, glucoză și fructoză. În banana coaptă rămâne aproximativ 1% amidon, care nu pune probleme din punct de vedere al digestiei, dacă este bine mestecată. Totuși, bananele necoapte, verzi, conțin cantități semnificative de amidon, care este dificil de digerat și poate cauza flatulență (gaze intestinale) și dipepsie (indigestie). Bananele conțin o cantitate mică de proteine(1%) și foarte puține grăsimi (mai puțin de 0.5%). Se remarcă pentru conținutul lor de vitamina B6. Aproximativ trei banane de mărime medie furnizează doză zilnică recomandată pentru un adult. Bananele mai conțin vitaminele C, B1, B2 și E. Sunt destul de bogate în minerale, dintre care ies în evidență potasiul, magneziul și fierul. Conținutul lor bogat de potasiu face ca, dintre fructele proaspete, ele să fie sursa cea mai bună pentru acest mineral. Ambele tipuri de fibră vegetală, solubilă și insolubilă, sunt prezente în cantități semnificative în banane< 2,4 grame la sută de grame. Aceste fibre contribuie la efectele hipolipemiante (scăderea nivelului colesterolului și a lipidelor) și de calmare a intestinelor, pe care le are banana.
Bananele conțin cantități mici de serotonină. Această substanță, care este derivată din aminoacidul triptofan, îndeplinește diverse funcții în cadrul sistemului nervos, cum ar fi vasodilatația arterială, inhibarea durerii în măduva spinării și sedarea nervilor. Efectul acestor mici cantități de serotonină este încă studiat.

Bananele sunt fructele ideale pentru persoanele care suferă de boli coronariene (angină, infarct miocardic, aritmie, insuficientă cardiacă) sau dereglări ale sistemului circulator (hipertensiune arterială, arterioscleroză), datorită compoziției lor excepționale. Cu 396 miligrame de potasiu și 1 gram de sodiu la 100 de grame de porție comestibilă, bananele au cel mai ridicat coeficient potasiu/sodiu dintre toate fructele sau legumele (carnea, peștele și produsele lactate au mult mai puțin potasiu și mai mult sodiu). O dietă bogată în potasiu și săracă în sodiu previne hipertensiunea arterială, aritmia, atacul cerebral și chiar cancerul. Persoanele care iau medicamente pentru inimă sau hipertensiune arterială (diuretice care înlătură potasiul și cardiotonice) au nevoie de un supliment mai mare de potasiu. Două banane mari oferă o cantitate suficientă de potasiu pentru a satisface nevoile persoanelor aflate sub tratament medicamentos.

În banane sunt prezente cantități semnificative de vitamine din grupul B, necesare pentru producerea de energie în mușchiul inimii, precum și de magneziu, care inhibă procesul arteriosclerozei și previne atacul de cord.
Bananele, singure sau în combinație cu merele, sunt eficiente în tratarea diareei la copii și la adulți.
Sunt de asemenea eficiente pentru persoanele care suferă de boală celiacă (absorbție intestinală scăzută, însoțită de diaree și subnutriție produsă de alergia la gluten), putând fi consumate din abundență sau chiar exclusiv câteva zile. Bananele sunt un aliment ideal pentru persoanele care suferă de această boală, alături de porumb și orez.

Bananele alcalinizează sângele, ajutând la neutralizarea și eliminarea excesului de acid uric, care cauzează artrită și gută.
Bananele sunt fructele ideale atunci când e nevoie de o dietă săracă în sodiu, din moment ce oferă calorii, vitamine și alte minerale. Folosirea lor este recomandată în cazuri de ciroză, ascită (acumularea de fluid în cavitatea peritoneală), edem(retenția de fluid apos în țesuturi) cauzat de nefrită cardiacă sau renală, nefroză sau insuficiență renală.
Bananele nu sunt contraindicate diabeticilor, deși trebuie controlat consumul. Față de zaharurile rafinate (zahărul alb), cele pe care le conțin bananele sunt absorbite mult mai încet și nu produc o creștere bruscă a nivelului glucozei din sânge.

Varietăți și utilizare

Pe plan mondial se cultivă mai multe varietăți de banane, unele dintre ele find total necunoscute pentru noi până de curând.
Platanul este o varietate de banană care se cultivă în multe regiuni din America Centrală, de Sud și Africa. Este mai mare și mult mai puțin dulce (chiar copt) decât banana, dar bogat în amidon. Conținutul de potasiu este de asemenea, ridicat. Nu ar trebui să se consume crud. Este potrivit pentru toate tipurile de mâncăruri gătite, având o utilizare similară cu cea a cartofilor. După ce s-a copt, se taie rondele într-o tigaie și se frige în puțin ulei. Gustul este delicios, o spun din proprie experiență. Prețul platanului la noi este destul de piperat, însă merită să încercați, măcar o dată, din curiozitate. Din platan se produce și făină, din care se poate face chiar și pâine. Acest tip de banană este un produs de bază în multe regiuni tropicale.
Bananele pitice sunt mai mici, mai dulci și mai aromate decât bananele obișnuite. Se cultivă în insulele Canare, în Africa și sud-estul Asiei.

Bananele roșii, originare din Malaesia au o coajă de culoare roșie și o aromă foarte asemănătoare cu cea a bananelor obișnuite. Se consumă crude.
Trebuie să ținem cont că toate bananele care se consumă în țările importatoare sunt culese necoapte și sunt coapte artificial în depozite. Acest proces le face să aibă mai puține zaharuri și vitamine decât cele culese din pom. De asemenea, când platanul este gătit, se pierd vitaminele, deși carbohidrații, mineralele și alți nutrienți rămân.