Asculta acest articol
Alimentele ultraprocesate au devenit omniprezente, oferindu-ne soluții rapide și convenabile pentru mesele zilnice. Chipsurile, pizza congelată, cârnații sau băuturile răcoritoare sunt doar câteva exemple de produse disponibile pe rafturile magazinelor, însă ele aduc cu sine riscuri semnificative pentru sănătate.
Specialiștii în nutriție și cercetătorii în metabolism trag un semnal de alarmă privind consecințele acestor alimente asupra organismului.
Ce sunt alimentele ultraprocesate?
Alimentele ultraprocesate sunt produse care trec printr-o serie de procese industriale, pierzând astfel din valoarea nutrițională a ingredientelor naturale. Lista lor de ingrediente este adesea lungă și conține elemente greu de pronunțat sau de recunoscut, precum conservanți, îndulcitori artificiali, arome și potențiatori de gust. De asemenea, acestea sunt structurate în așa fel încât să fie absorbite rapid în organism, fără a oferi o senzație de sațietate pe termen lung, așa cum o fac alimentele naturale.
Karin Amrein, expertă în metabolism, subliniază faptul că una dintre modalitățile de a recunoaște un aliment ultraprocesat este tocmai lista de ingrediente dificil de înțeles: „Cu cât pe lista de ingrediente sunt mai multe lucruri pe care nu le pot pronunța, cu atât este mai mare probabilitatea ca acesta să fie un aliment ultraprocesat.”
Efectele asupra sănătății
Cercetările recente indică o legătură directă între consumul frecvent de alimente ultraprocesate și apariția unor boli cronice. Printre cele mai îngrijorătoare efecte se numără obezitatea, bolile cardiovasculare și riscul crescut de cancer. Potrivit unui studiu amplu publicat în British Medical Journal, 12% dintre copii și 14% dintre adulți prezintă comportamente similare dependenței față de aceste alimente, manifestând poftă necontrolată și dificultăți în a renunța la ele.
Biologul molecular Fritz Fahrer explică faptul că aceste alimente sunt „pre-digerate”, adică structurate pentru a fi absorbite mult mai rapid decât cele naturale. În acest fel, corpul nu este capabil să gestioneze eficient această suprasolicitare, ceea ce duce la o creștere a greutății corporale și, implicit, la complicații medicale.
Clasificarea în funcție de gradul de procesare
Pentru a înțelege mai bine ce înseamnă procesarea alimentelor, specialiștii au creat sistemul de clasificare NOVA, care împarte produsele în patru categorii:
Alimente neprocesate sau puțin procesate (ex. fructe, legume, carne, pește).
Ingrediente procesate (ex. uleiuri, sare, zahăr).
Alimente procesate (ex. pește afumat, murături).
Alimente ultraprocesate (ex. chipsuri, pizza congelată, băuturi carbogazoase).
Consumul frecvent de alimente din ultima categorie este asociat cu o „eroziune reală a nutrienților”, potrivit Sandrei Holasek, expert în nutriție. Aceste produse oferă energie rapidă, dar sunt sărace în vitamine și minerale esențiale, contribuind astfel la carențe nutriționale.
Recomandări pentru un stil de viață sănătos
Experții sunt de acord că soluția pentru a evita efectele nocive ale alimentelor ultraprocesate este simplă: reducerea consumului lor la minim. „Nu există niciun motiv să mănânci alimente foarte procesate”, spune Fritz Fahrer. În schimb, se recomandă o dietă bazată pe alimente naturale, neprocesate, bogate în nutrienți, care susțin sănătatea pe termen lung.
Fii primul care comentează