
Ce-i atrăgea? O imagine promovată cu grijă de propaganda sovietică: locuri de muncă pentru toți, salarii stabile, hrană din belșug și o societate fără șomaj sau inegalitate. New York Times scria în februarie 1931 că URSS va asista în următorii ani la un „potop de imigrație comparabil cu afluxul în Statele Unite în deceniul dinaintea Primului Război Mondial”. Moscova, Leningrad și marile orașe sovietice s-au umplut de americani, majoritatea muncitori calificați, ingineri sau tehnicieni.
Au fondat școli anglo-americane, au adus baseballul în URSS – până și autoritățile sovietice au început să considere introducerea acestuia ca sport național. Era, aparent, o perioadă de deschidere și colaborare.
Stalinismul nu iartă: de la integrare la epurare
Însă această perioadă de entuziasm s-a dovedit a fi scurtă. Spre sfârșitul anilor 1930, climatul politic din URSS s-a schimbat radical. Paranoia lui Stalin a crescut odată cu epurările interne, iar încrederea în străini – chiar și în cei care își dăduseră viața peste cap pentru a lucra în URSS – a început să dispară.
Majoritatea imigranților americani au devenit victime ale sistemului represiv stalinist. Eticheta de „spion” sau „agent capitalist” putea fi aplicată cu ușurință oricui vorbea o limbă străină sau păstra legături cu Occidentul. Mulți dintre acești americani au fost arestați, trimiși în lagărele de muncă forțată (gulaguri), sau chiar executați în timpul marilor epurări din 1937–1938. Arhivele sovietice deschise după 1991 au scos la iveală sute de cazuri documentate.
În ciuda prăbușirii piețelor mondiale, URSS a continuat cu și mai multă determinare implementarea Primului Plan Cincinal (1928–1932), care urmărea industrializarea rapidă și colectivizarea agriculturii. Economia planificată, izolată în mare măsură de piețele internaționale, nu a fost afectată în mod direct de colapsul bursei americane – ba chiar liderii sovietici au privit criza occidentală ca o „dovadă” a eșecului capitalismului.
Criza mondială a servit, de fapt, ca un combustibil ideologic. Stalin și propaganda oficială au folosit suferința din Occident ca justificare pentru consolidarea unui sistem autoritar și centralizat. În timp ce milioane de oameni mureau de foame în timpul foametei din Ucraina (Holodomor), presa sovietică prezenta imaginea unei URSS în plină construcție socialistă, spre care „inclusiv americanii fug să muncească”.
Fii primul care comentează