Asculta acest articol

Sâmbătă, 14 iunie 2025, la Centrul Universitar Nord din Baia Mare a avut loc Conferința teologică jubiliară „1700 de ani de la Sinodul ecumenic Niceea I”, un eveniment de amploare dedicat celebrării unui moment fondator în istoria creștinismului. În deschiderea întâlnirii, Preasfinția Sa Vasile Bizău a salutat prezența invitaților, marcând importanța subiectului: definirea identității lui Isus Hristos, între întrebare și mărturisire, așa cum s-a formulat în urmă cu 1700 de ani la Niceea.

Preasfinția Sa a subliniat că această aniversare are o rezonanță deosebită în actualitatea Bisericii Catolice, aflată într-un proces de redescoperire a dimensiunii sinodale. Bisericile greco-catolice, a afirmat ierarhul, sunt expresia concretă a acestei sinodalități, născute dintr-un drum istoric și spiritual ce pornește de la Conciliul din Florența și trece prin sinoadele de la Alba Iulia. În această lumină, conferința a fost un prilej de a reflecta asupra provocărilor contemporane ale unității și diversității în Biserică, asupra echilibrului între comuniune și identitate.

Teologul Cristian Bădiliță a prezentat tema „Povestea Sinodului de la Niceea și teologia politică a imperiului creștin”, oferind o perspectivă istorică și teologică asupra rolului jucat de Împăratul Constantin cel Mare în convocarea și desfășurarea Sinodului. Bădiliță a descris contextul politic tumultuos al epocii, cu tensiuni religioase și nevoia unuiificare ideologică și spirituală a imperiului. Constantin, aflat în proces de convertire graduală, a înțeles că unitatea creștină poate deveni un liant esențial pentru coeziunea imperiului. Ideea de „un singur Dumnezeu în cer, un singur împărat pe pământ” a fost punctul central al gândirii sale teologico-politice, motiv pentru care a convocat sinodul la Niceea în anul 325.

Părintele dr. Claudiu Tuțu a susținut o conferință despre „Izvoarele biblice și filosofice ale Sinodului Niceea I”, explicând contextul cultural bogat în care a apărut și s-a dezvoltat creștinismul timpuriu. Alexandria, cu diversitatea sa culturală și intelectuală, a fost o matrice fertilă pentru formarea gândirii creștine. Părintele a remarcat caracterul unic al creștinismului, care nu se lega nici de o etnie, nici de un spațiu geografic sacru, ci se răspândea prin comunități spontane de credință și trăire. În acest context, sinoadele au apărut ca o necesitate pentru apărarea și clarificarea învățăturii creștine. Părintele Tuțu a oferit și o introducere în tensiunile doctrinare care au precedat Sinodul de la Niceea, cu accent pe erezia ariană.

Părintele dr. Cristian Barta a prezentat conferința „Moștenirea și actualitatea Sinodului ecumenic de la Niceea: Credință, Sinodalitate și Unitate”, evidențiind importanța Crezului formulat la Niceea, atât ca expresie a fidelității față de Scriptură, cât și ca piatră de temelie pentru comuniunea credinței în Biserică. Părintele Barta a arătat că acest simbol de credință, rostit și astăzi în liturghie, este rezultatul unui proces complex de discernământ teologic și sinodal, în care Biserica a căutat să exprime, cât mai clar, taina dumnezeirii Fiului în raport cu Tatăl. „Noi credem”, afirmația centrală a Crezului, exprimă dimensiunea comunitară a credinței, un adevăr esențial pentru Biserica de astăzi, chemată să redescopere entuziasmul misionar și unitatea în diversitate.

Conferința s-a încheiat cu un cuvânt de mulțumire din partea părintelui vicar general Florin Fodoruț, care a apreciat efortul conferențiarilor sosiți din Argeș, Cluj și Blaj și implicarea preoților și laicilor din Eparhia de Maramureș. Evenimentul a fost un prilej de comuniune, aprofundare teologică și reînnoire a conștiinței ecleziale, într-un moment aniversar cu semnificație profundă pentru întreaga creștinătate.