Introducerea de molecule noi în tratament este binevenită pentru pacienţi, însă producătorii de medicamente spun că este nevoie pentru acest lucru este necesară o finanţare suplimentară pentru a nu se ajunge în situaţia de a fi plătite prin taxa clawback.
Dragoş Damian, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), atenţionează că România riscă să piardă încă aproape 500 de medicamente.
“România a introdus peste 50 de molecule noi în tratament în ultimii 3 ani, dar nu a alocat nici un leu în plus pentru plata lor, astfel că acestea sunt plătite de producători prin taxa clawback. Finanţarea medicamentelor se face încă din 2011 cu 6 miliarde lei pe an, deşi necesarul este de 8 miliarde la nivelul anului 2016. Asta a dus la creşterea taxei clawback şi la dispariţia a peste 2.000 de produse din piaţă, pentru că au devenit nerentabile. În absenţa a cel puţin 600 milioane lei alocare suplimentară pentru medicamentele decontate din bugetele de sănătate şi a unei taxe clawback diferenţiate, în aşa fel încât producătorii de generice — care au şi fabrici în România — să plătească un clawback predictibil, România riscă să piardă încă circa 500 de medicamente, dar şi investiţii industriale şi competitivitate pe piaţa mondială a medicamentelor. Taxa clawback a crescut în trimestrul IV 2016 la aproape 19%, faţă de sub 15% cât era în trimestrul III 2016, şi mă aştept să depăşească 25% în viitorul apropiat”, spune Damian, într-un comunicat
El a tras un semnal de alarmă cu privire la posibilitatea continuării activităţii în România a fabricilor de medicamente, în condiţiile “de suprafiscalizare”, susţinând că “nu se pot face investiţii în personal calificat, în operaţiuni industriale, în laboratoare, în centre clinice şi de cercetare, şi în acelaşi timp să se plătească o taxă pe venituri de 20%”.
“În cele din urmă, chiar pacienţii sunt cei care vor avea de suferit, pentru că vor avea ‘pe hârtie’ acces la medicamente, dar nu le vor găsi nici pe cele de ultimă generaţie, nici pe cele generice, care sunt esenţiale în protocoalele terapeutice”, a arătat Dragoş Damian.
Fii primul care comentează