Asculta acest articol
Experienţa ultimilor ani a dovedit faptul că, schimbările climatice prin prisma reducerii considerabile a cantităţilor de precipitaţii căzute în perioada de primăvară vară, dar şi arşiţa din vară, reprezintă factori determinanţi în ceea ce priveşte stabilirea planului de culturi.
Aceste considerente par a fi suficiente pentru a-i determina pe fermieri, aşa cum s-a întâmplat şi la noi în judeţ, să-şi reconsidere planul de culturi. De câţiva ani, aşa cum arată statisticile, a sporit interesul faţă de culturile de toamnă precum grâul, triticalele şi rapiţa, în defavoarea culturilor de primăvară care, în ultimii ani au avut de suferit în lipsa precipitaţiilor şi a căldurilor excesive, stresul termic fiind evident.
Vremea neobişnuit de caldă chiar din luna ianuarie şi începutul lunii februarie a favorizat buna iernare, dar şi dezvoltare a culturilor înfiinţate în toamna anului trecut.
Dacă până la instalarea temperaturilor sub limita de îngheţ, resimţite adesea, pe fondul intensificărilor de vânt, ca fiind spre pragul gerului, culturile de toamnă au ajuns în fază bună de dezvoltare, scăderea valorilor temice cu mai mult de 10 grade Celsius faţă de perioada anterioară, a provocat anume emoţii în rândurile fermierilor implicaţi în sectorul vegetal mai ales.
Valul de aer rece care s-a revărsat asupra câmpurilor înverzite, a pus fermierii în alertă. Un cunoscut fermier sătmărean spunea: “Culturile se află într-o stare bună şi foarte bună, în afară de faptul că au fost scăderile de temperatură care au dat emoţii tuturor fermierilor din zonă. În general, densitatea plantelor este bună la toate culturile de toamnă. Într-adevăr, plantele mici de rapiţă semănate târziu – că au mai fost nişte greşeli, la capetele solelor, pe margini – toate au au de suferit; ca şi cele care au avut aparatul foliar mai mic de 4 frunze! Grâul şi orzul au trecut la limită examenul”.
Toamna lungă şi călduroasă a permis o prelungire a epocii de semănat până la sfârşitul lunii septembrie, în partea de vest şi de sud a ţării. Regimul de precipitaţii s-a apropiat de normal, cu unele excepţii, în zona de vest şi est unde s-au înregistrat arii afectate de secetă. Şi începutul iernii a fost blând, cu temperaturi mai ridicate decât cele normale pentru luna decembrie. Ȋn schimb, regimul de precipitaţii a fost modest, sub normalul perioadei, cantitatea de precipitaţii căzută sub formă de zăpadă fiind nesemnificativă, aproape inexistentă. A nins doar în partea de est a ţării, dar puţin, de neluat în seamă, fără a oferi un strat protector culturii de rapiţă.
Opinii ale fermierilor
Până în prezent, fermierii sătmăreni consideră că nu s-au înregistrat pierderi semnificative din cauza influenței fluctuațiilor de temperatură asupra rapiței şi a lipsei zăpezii, dar răcirea continuă a vremii alături de fluctuaţiile de temperatură ar putea să diminueze toleranţa la ger a culturii de rapiţă. Deocamdată nu se pot prognoza pierderi de plante, totul depinde însă de evoluţia vremii.
Potrivit unor opinii, condiţiile climatice înregistrate în iarnă au favorizat instalarea fenomenelor de îngălbenire la cerealele de toamnă, pe anumite suprafeţe. Alternanţele de temperaturi negative şi pozitive, variaţiile de temperatură, umiditatea relativă ridicată, precipitaţiile excedentare, au fost nefavorabile culturilor de orz, grâu, triticale, ovăz. Dintre acestea, cele mai afectate au fost orzul, urmate de triticale, grâu şi ovăz.
Referitor la evoluţia culturilor de toamnă în vreme de iarnă, dar şi în horticultură şi zootehnie, câţiva fermieri ne-au împărtăşit punctele lor de vedere.
Neculai Avorniciţi, fermier crescător de bovine din rase de carne, dar şi cultivator de plante care se constituie în hrană pentru animale, ne spunea că, până la scăderea considerabilă a valorilor termice, culturile de toamnă au ajuns în stare bună. Lipsa precipitaţiilor, dar mai ales a zăpezii, sigur se va resimţi mai ales dacă valorile termice vor scădea. Cea mai sensibilă cultură este cea de rapiţă care, pe fondul unei vremi favorabile, s-a dezvoltat bine. Scăderea valorilor termite sub minus 10 grade Celsius pentru o perioadă mai lungă, ar presupune necesitatea existenţei unui strat de zăpadă de 10 – 15 centimetri, care este puţin probabil să mai fie în zilele următoare. Temperaturile de până acum nu au avut efecte vizibile in zootehnie. Bovinele în general rezistă la temperature scăzute, dar fără să existe curenţi de aer în adăposturi.
Fermier care a dorit să rămână anonim, a punctat stadiul bun de dezvoltare a culturilor de toamnă, dar şi faptul că, este o lipsă acută de precipitaţii. Până acum, puţinele precipitaţii din toamnă au asigurat doar parţial compensarea deficitului de umiditate. La stadiul actual de dezvoltare a plantelor, acestea mai au apă, dar nu pentru multă vreme. Fără precipitaţii consistente în perioada ce vine, producţia este pusă sub semnul incertitudinii
Oliviu Buzgău, crescător de bovine din rase de lapte în zona Tăşnad, dar şi cultivator de plante de toamnă şi de primăvară, a reluat ideea lipsei de precipitaţii, spunând că, în prezent, se poate vorbi despre umidate în sol până la adâncimea de maximul 15 – 20 de centimetri. Pentru ca plantele să aibă apa necesară în perioada de primăvară-vară, e mare nevoie de ploaie, dar chiar şi de un strat de zăpadă. Numai în acest fel se poate reface parţial deficitul de apă din sol.
Alexandru Horvat, fermier, crescător de bovine din rase de lapte în zona Mărtineşti, a reconfirmat faptul că, până la data instalării temperaturilor negative, plantele din categoria celor de toamnă, sunt în stare bună de vegetaţie. Nici rapiţa, o cultură sensibilă la îngheţurile de primăvară, încă nu are de suferit. Ploaia este necesară pentru a asigura un ciclu de normal de vegetaţie pentru culturile de toamnă, dar şi pentru cele furajere, care vor asigura necesarul de masă verde în perioada de primăvară şi în continuare.
Ioan Pop, horticultor, deţinătoar al unei plantaţii de viţă de vie nobilă, de câteva hectare, dar şi a unei livezi mixte, ambele în cultură ecologică, ne spunea că, vremea până la începutul lunii februarie a fost una deosebită pentru horticultori. Viticultorii şi horticultorii au putut interveni în cele mai bune condiţii la tunsul viţei de vie, dar şi la executarea tăierilor specifice în livezi.
Răcirea vremii, cu valorile termice negative a venit chiar la timp. Mugurii încă nu au ajuns să se umfle la speciile timpurii de pomi fructiferi. Dacă vremea nu s-ar fi răcit, cu siguranţă livezile intrau în vegetaţie, iar primul îngheţ până pe la minus 5-10 grade Celsius, ar fi compromis majoritatea mugurilor de rod. La fel ca şi în sectorul vegetal, spunea interlocutorul nostru, este mare nevoie de apă. Seceta pedologică, în lipsa precipitaţiilor consistente, o să-şi pună amprenta şi pe ceea ce înseamnă pomicultură, coroborată cu arşiţa. În lipsa instalaţiilor de irigat, fără ploaie, par a fi compromise producţiile de fructe ale anului în care ne aflăm.
Par departe acele vremuri în care, la nivelul judeţului nostru se înregistrau precipitaţii care asigura aproape ritmic, o medie de 60 de litri de apă lunar, pe metrul pătrat. Deja în anul trecut au existat abateri considerabile. Chiar dacă spre exemplu cumulate pe trei luni se asigura cantitatea medie de preicipitaţii de 55 – 60 de litri pe mătrul pătrat, toate ploile au căzut pe parcursul unei luni, fiind vorba despre iunie, iar apoi s-a instalat seceta, pe fondul arşiţei prelungite.
Fii primul care comentează