Image 1
Image 2
Postare ( Sablon)

IMPACTUL MĂSURILOR FISCALE ASUPRA SECTORULUI AGRICOL

Fermierii sătmăreni estimează scumpiri de 25% la produsele agricole în acest an

Eliminarea facilităților pentru salariații din agricultură este o măsură profund greșită și neinspirată, luată fără consultarea fermierilor, într-un mod complet imprevizibil.
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

 

 

 

În ultima perioadă, tot mai mulţi români sosiţi în vacanță din străinătate, au remarcat cu anume surprindere, faptul că în România, o bună parte a produselor alimentare sunt la preţuri peste cele practicate în domeniu, în majoritatea ţărilor din Uniunea Europeană – UE. Şi aceasta în condiţiile în care, majoritatea veniturilor realizate de români, indiferent de domeniul de activitate, sunt sub cele din afara fruntariilor ţării.

 

Constararea este la îndemâna fiecărui român. Asta chiar şi în urma deplasărilor mai frecvente în ultimele săptămâni în Ungaria şi chiar mai departe, spre Europa de Vest. Cum acest nivel discriminatoriu de preţuri în comparaţie cu alte ţări ale UE nu ar fi un handicap greu de depăşit de marea majoritate a românilor, în actuala criză financiară, Guvernul Ciolacu II, a impus o serie de măsuri fiscale menite a reduce deficitul bugetar.

 

Pentru a încerca a echilibra parţial balanţa financiară, încă în ultima parte a anului abia încheiat, noul Guvern a adoptat aşa numita “Ordonanţă Trenuleţ”. Urmările acestei decizii sunt doar parţial previzibile, numai că, „tăvălugul” preţurilor nu se opreşte aici. Costurile pe care le vor înregistra în activitate firmele sprecializate pe activităţi agricole cresc consistent în condiţiile în care, anumite decizii care afectează domeniul agricol, sunt în continuă instabiliate la nivelul UE.

 

Câteva prevederi legale care vor scumpi coşul zilnic

 

Guvernul a decis ca începând cu data de 1 ianuarie 2025, să fie eliminată scutirea de impozit pe venit de 10% pentru veniturile salariale brute de până la 10.000 lei și contribuția la Pilonul II de pensii pentru angajații din IT, construcții, agricultură și industria alimentară. Scutirea de impozit pentru salarii brute de până la 10.000 lei brut lunar impozitare de 10% pentru salariile care depășesc 10.000 lei brut, cota redusă de CAS de 20,25% pentru veniturile brute de pana la 10.000 lei

 

Reintroducea impozitului pe construcții speciale (Taxa pe Stâlp) ce se calculează prin aplicarea unei cote de 1,5% din valoarea construcției existente în patrimoniul contribuabilului, și care ar putea afecta direct fermierii care exploatează solarii, sere sau instalații de irigare. S-a redus considerabil şi baza de impozitare ş.a.

 

Antreprenorii din agricultură și din industria alimentară avertizează Guvernul și coaliția politică care îl susține că efectele introducerii pârjolului fiscal în sectorul agroalimentar va avea rezultate catastrofale pentru fiecare român, indiferent că activează sau nu în acest sector. O balanță comercială cu produse agroalimentare și mai strâmbă decât în prezent, subminarea gravă a securității alimentare prin dependența masivă de importuri, falimentele în lanț din agricultură și din procesare, stoparea marilor investiții în sector, toate acestea se vor vedea în cifrele dezastruoase ale execuției bugetare din următoarele luni și, mai grav, îi vor vulnerabiliza și îi vor înfuria și mai tare pe români”, se precizează în comunicatul de presă al Alianței pentru Agricultură și Cooperare.

 

“Soluțiile cu mâna de lucru sunt profund afectate având în vedere anularea facilitaților fiscale de care beneficiau salariații din sector, dar mai ales de creșterea salariului minim. Nu putem decât să previzionăm o migrare semnificativă a forței de muncă spre alte sectoare sau spre piața europeană, fără ca fermierii să aibă posibilitatea reală să devină competitivi în asemenea condiții. Deficitul de balanță comercială pe produse alimentare este deja la un nivel istoric negativ, măsurile luate vor adânci și mai mult acest deficit, iar odată cu implementarea acestora, facilitățile de producție vor fi puternic decapitalizate ducând la închiderea acestora”, a precizat recent dr. Horaţiu Buzgău, un tânăr care a investit şi investeşte bani şi energie pentru a menţine activităţile pe care le prestează, la nivel profitabil.

 

Eliminarea facilităților pentru salariații din agricultură este o măsură profund greșită și neinspirată, luată fără consultarea fermierilor, într-un mod complet imprevizibil. Alţi fermieri sunt de părere că se va înregistra o scădere a numărului de angajați din agricultură, ferme care își vor reduce activitatea și implicit vor fi mai puține impozite încasate la bugetul de stat. Mai mult, reintroducerea așa-zisei taxe pe stâlp inclusiv în agricultură și în industria alimentară, va descuraja investițiile și așa fragile din aceste sectoare. Toate strategiile publice arată că România are nevoie de investiții, mai ales pe segmentul de irigații și procesare, iar o astfel de măsură nu va face decât să frâneze dezvoltarea lor și să îi taxeze pe cei care intenționau să le facă.”

 

Opinii ale unor fermieri sătmăreni

 

Având în vedere părerile contradictorii ale guvernanţilor în raport cu cele ale fermierilor, am contactat câţiva fermieri sătmăreni cu privire la posibilele efectele în timp relative scurt ale măsurilor impuse prin Ordonanţa „Trenuleţ”.

 

Ioan Pop, inginer horticol, specializat pe producţia de fructe şi struguri, respectiv vinuri nobile în culturi ecologice, spunea că este un adevărat atentat la buzunarul consumatorului, povară suplimentară pe umerii întreprinzătorului care doreşte să muncească pentru a produce mâncare la modul cel mai general. Producătorul agricol, indiferent că este specializat pe producţie în sistem tradiţional sau/şi ecologic, o să aibă costuri crescute cu materialul săditor folosit, cu întreţinerea livezilor, scumpirea materialelor de combatere, creşterea salariilor, creşterea accizei la carburanţi şi câte alte efecte care încă nu pot fi anticipate. Potrivit interlocutorului nostru, în urma implementării acestei faimoase ordonanţe, se pot estima creşteri de 25-30% a preţurilor legumelor şi ale fructelor la desfacerea cu amănuntul.

 

Horaţiu Buzgău, tânăr antreprenor care se implică atât în producţia vegetală, cât şi în cultivarea arbuştilor fructiferi, inclusiv în procesarea fructelor obţinute, este de părere că anul 2025, poate şi chiar anul 2026, o să fie deosebit de greu. Costurile de producţie au crescut fără voinţa şi consultarea celor care lucrează în domeniu. Se vor înregistra scumpiri în lanţ, mai ales după reducerea facilităţilor fiscal, reducerea succesivă a bazei de impozitarea, majorarea salariilor din agricultură, dar fără facilităţi ş.a. Întreprinzătorii din agricultură şi din domeniul alimentar, care vor putea depăşi în următorii doi ani toate piedicile puse pe seama modificării cadrului legislativ, au toate şansele să poată merge mai departe. Cu siguranţă, multe exploataţii vor intra în falimet ca urmare a noilor măsuri impuse. Făcând o analiză mai aprofundată, cu o doză de reţinere, interlocutorul nostru a spus că, în perioada ce vine, într-un viitor foarte apropiat, măsurile impuse de guvern vor conduce la scumpiri ce vor depăşi dublul ratei inflaţiei, la care se vor mai adăuga câteva puncte procentuale. Dacă scumpirile le unele alimente de bază vor fi undeva la 18 – 22%, cu siguranţă vor fi alimente la care scumpirile vor fi de 30-40%.

 

Mihai Bârle, deţinător al unei ferme de creştere a animalelor, fiind vorba despre vaci din rase de lapte, pe raza comunei Moftin, se gândeşte cu teamă la ziua de mâine. În vreme de iarnă, preţul laptelui materie primă este menţinut undeva la 1,6 lei litrul, în momentul în care costurile de producţie depăşesc 2 lei/litru. Majoritatea fermierilor din zootehnie vor face faţă cu dificultate la aceste noi provocări. Nu este exclus ca o bună parte din exploataţiile medii şi mici să-şi închidă porţile.

 

Vasile Cherecheş, fermier din comuna Apa, spunea că de la an la an, viaţa şi munca în agricultură este tot mai grea. Preţurile la seminţe, la carburanţi, la chimicalele din agricultură sunt în creştere, preţurile de valorificare sunt de cele mai multe ori sub costurile de producţie, forţa de muncă este deficitară, mai ales când este vorba despre personal calificat. Şcolile cu profil agricol au fost închise, iar cursurile de calificare fie că nu sunt organizate pe domenii deficitare, fie că nu-şi găsesc curanţi.

 

Gheorghe David, om care practică activităţile agricole din pasiune, după ce-şi încheie activităţile ca primar al comunei Moftin, este îngrijorat de preţurile care sunt în creştere la carburanţi, imputuri, fiind aşteptate alte creşteri ca urmare a eliminării facilităţilor fiscale. Grâul la 90 de bani sau chiar un leu kilogramul nu acoperă actuala avalanşe de scumpiri. Este imposibil ca în perioada imediat următoare, să nu se înregistreze creşteri consistente de preţuri la produsele alimentare, pe fondul scăderii puterii de cumpărare a populaţiei.

 

Postare ( Sablon)

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns