Image 1
Image 2
Postare ( Sablon)

DESPRE FLUTURI

Fluturii pot vedea și razele ultraviolete

Fluturii pot vedea și razele ultraviolete
Fluturele este o insectă din ordinul Lepidoptera. În funcție de context, mai ales în limbajul popular, conceptul de fluture include uneori și moliile. 
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

Ca și toate Lepidopterele, fluturii sunt de remarcat pentru ciclul lor de viață neobișnuit, cu un stadiu larvar de omidă, un stadiu inactiv de pupă și o metamorfoză spectaculoasă într-o formă familiară de adult cu aripi colorate. Deoarece cele mai multe specii zboară ziua, atrag de regulă atenția. Diversele modele formate pe aripile colorate și zborul lor extravagant și grațios au făcut ca observarea fluturilor să devină un hobby popular.

 

Fluturii se clasifică în fluturi adevărați (superfamilia Papilionoidea), fluturi hesperiide (superfamilia Hesperioidea, engleză skipper), și fluturi-molii (superfamilia Hedyloidea).

Origine și distribuție

Fluturii aparțin arborelui evoluționist al moliilor. Originea lor a fost stabilită în perioada cretacică, care s-a încheiat în urmă cu 65 de milioane de ani. Din păcate, există o arhivă foarte limitată de fosile. Cea mai veche fosilă este a unui posibil fluture skipper, nedenumit, din perioada paleocenului superior (cu circa 57 de milioane de ani în urmă), din Fur, Danemarca. Unul dintre cele mai frumos conservate exemplare este un Riodininae din urmă cu 25 de milioane de ani, găsit într-un chihlimbar din Republica Dominicană. Sunt distribuiți în prezent în toată lumea, cu excepția regiunilor foarte calde și aride. A fost estimat un număr de 17.500 de specii de fluturi (Papilionoidea) dintr-un număr de 180.000 de specii de Lepidoptera.

Clasificare

În prezent, majoritatea experților includ suprafamiliile Hedyloidea (moliile-fluture americane), Hesperioidea (the skippers) și Papilionoidea (așa-numiții fluturi adevărați). Acest concept de fluturi care include Hedyloidea este unul dezvoltat recent care face ca grupul Rhopalocera să fie o cladă naturală.

 

Viața fluturilor nu este prea lungă, comparativ cu existențele altor vietăți. Majoritatea fluturilor au o durată de viață cuprinsă între 14 și 60 de zile. Cel mai longeviv este fluturele Fluturele monarh, care poate trăi și un an! Este un migrator care parcurge 70 km/zi și în total 4.000 de kilometri, din nordul SUA și până în Mexic. Migrația sa este un fenomen care are încă multe taine pentru zoologi.

Curiozităţi 

Fluturii au organe senzoriale cu mult diferite de ale noastre. Ei pot „gusta” suprafețele pe care aterizează cu ajutorul unor structuri senzoriale aflate la nivelul picioarelor. Ochii lor sunt compuși, formați din 6.000 de elemente de captare a radiației luminoase. Spre deosebire de noi, fluturii pot vedea și razele ultraviolete.

 

 

În momentul în care un fluture se așează pe o frunză, receptorii gustativi dispuși în partea inferioară a picioarelor îi oferă informații asupra speciei căreia îi aparține planta suport. Astfel, fluturii își dau seama imediat dacă este o plantă potrivită pentru depunerea ouălor, adică o plantă comestibilă pentru larve, după eclozare. Aceştia s-au adaptat condițiilor de viață din diferite zone ale lumii, uneori chiar și-n medii vitrege. Pot fi găsiți pe orice continent, mai puțin în Antarctica. Cei mai mari fluturi pot atinge 30 de centimetri, de la un capăt la altul, în vreme ce alții nu depășesc 0,3 cm.

 

 

În general, fluturii sunt ființe gingașe, lipsite de armele de apărare redutabile de care dispun alte insecte. Ei, în majoritate, nu pot înțepa sau mușca. Cei mai mulți nu pot scăpa prea ușor nici cu „fuga”, de vreme ce vitezele atinse variază între 8 și 20 km/h. Dar și printre fluturi există vitezomani, specii foarte iuți, care pot atinge 60 km/h. Altora le place să se ridice la înălțime, putând ajunge până la 3.000 de metri altitudine.

 

Postare ( Sablon)
Postare ( Sablon)

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns