Președintele Organizației de Tineret Forța Civică Satu Mare, Mihai Huzău împreună cu Secretarul General al Organizației de Tineret Forța Civică Satu Mare, Raluca Cherecheș, au susținut astăzi o conferință de presă având ca principală temă proiectul de lege a restituirii proprietăților inițiat de Forța Civică.
Acesta a fost înregistrat astăzi la Instituția Prefectului cu intenția de a lua notă de existența lui, delegatul Guvernului în teritoriu, prefectul Eugeniu Avram.
“După cum știți, Președintele Forța Civică, Mihai-Răzvan Ungureanu, senatorul Mihai-Răzvan Ungureanu a depus săptămâna trecută în Parlament o inițiativă legislativă pe tema restituirii proprietăților confiscate de regimul comunist. Acest proiect de lege Forța Civică, este susținut de parlamentari ai opoziției din Senat și din Camera Deputaților, inițiat de Mihai-Răzvan Ungureanu și de colegii din PDL de la Senat, ” a precizat secretarul general al Organizației de Tineret Forța Civică Satu Mare, Raluca Cherecheș.
Forța Civică, ca și partid de centru-dreapta, are obligația, în conformitate cu statutul său, să acționeze efectiv în scopul garantării și apărării proprietății private în România, prin promovarea unui proiect de lege care să resolve problema proprietății.
“Aceasta este o initiativă pe care mulți dintre cetățenii României care au avut de suferit, o așteaptă de ani de zile,” a declarat Raluca Cherecheș.
Principiile care stau la baza acordării de despăgubiri potrivit prezentei legi sunt: obligativitatea restituirii în natură a unor imobile sau a plăţii unei despăgubiri integrale; alegerea de către persoana îndreptăţite a uneia dintre variantele prevăzute de prezenta lege, şi anume: restituirea în natură, dacă această modalitate mai este posibilă, sau acordarea unor despăgubiri; stabilirea unor termene precise pentru persoanele îndreptăţite și pentru entităţile investite de lege implicate în procesul de restituirea în natură sau de acordare şi de plată a unor despăgubiri; reglementarea şi obligativitatea respectării principiului transparenței; reglementarea şi obligativitatea respectării principiului echității.
După ce a prezentat articolul 2 din prezenta propunere legislativă, secretarul general OTFC, Raluca Cherecheș a dorit să expună cinci lucruri care diferențiază legea Forța Civică de legea Guvernului Ponta: “ Domnul Ponta dorește amânare restituirii, în timp ce noi propunem restituirea imediat.
Guvernul Ponta vrea să restituie celebrele, deja, “puncte”, noi propunem restituirea în numerar. Proiectul Guvernului nu presupune sancțiuni , în timp ce legea noastră are termene și sancțiuni drastice. Domnul Ponta dorește impozitarea drepturilor litigioase,deși dreptul de proprietate e garantat, indifferent cine e persoana care beneficiază de restituire. Și nu în ultimul rând, deși domnul prim-ministru se bucură de majoritate în Parlament, acesta se ferește de dezbaterea legii, în timp ce Forța Civică dorește o dezbatere, pentru a se face dreptate proprietarilor deposedați de comuniști.”
Ca urmare a Legii proprietătii Nr. 247/2005, au fost depuse 822,000 de notificări, din care 210,000 notificări pentru case naționalizate, demolate și 612,000 notificări pentru terenuri agricole și forestiere. Din datele furnizate de principalele asociații de proprietari din România, au fost soluționate, în sensul restituirii sau despăgubirii, mai puțin de jumătate din numărul total de notificări.
Aici a dorit să intervină, președintele OTFC, Mihai Huzău, care a spus: “Numai in instantele de judecată din Județul Satu Mare sunt înregistrate peste 500 de dosare având ca obiect restituirea proprietăților luate în mod abuziv. Ce se întâmplă cu acești oameni care își caută dreptatea în tribunale de atâția ani?”
Al doilea subiect a fost dezbătut de președintele OTFC, Mihai Huzău, făcând referire la Timbrul de Mediu care urmează să intre în vigoare din 15 martie 2013.
Gabriel Biriș, vicepreședinte FORȚA CIVICĂ a trimis ieri un comunicat de presă prin care a dorit să atraga atentia asupra faptului ca in forma sa actuală: taxa favorizează maşinile foarte vechi şi cu capacitate cilindrica mică care duce la probleme de siguranţă.Taxa nu ţine cont de poluarea efectivă (numărul de kilometri parcurşi anual).Singurul scop al taxei este de a colecta fonduri suplimentare la buget.
Timbrul de Mediu care urmează să între în vigoare din 15 martie 2013 presupune că noua taxă se aplică şi maşinilor înmatriculate înainte de 2007 sau pentru care taxa specială de primă înmatriculare/ taxa de poluare/ taxa pentru emisiile poluante a fost restituită. Nu se ţine cont de faptul că pentru maşinile înmatriculate înainte de 01.01.2007 s-a plătit acciza.
Taxa se va calcula numai în funţie de emisiile poluante.
În concluzie, Forţa Civică consideră că timbrul de mediu, în actuala formulă, este injust şi nu serveşte interesului naţional. Forţa Civică consideră că interesul naţional este să avem un parc auto cât mai puţin poluant, dar şi cât mai sigur. Forţa Civică susţine abrogarea taxei de poluare/timbrului de mediu şi reformarea impozitului auto anual. Forţa Civică constată cu îngrijorare că sistemul fiscal distorsionează piaţa auto, una din pieţele extrem de importante în orice ţară.
Distorsiunile sunt induse prin: timbrul de mediu, impozitul pe mijloacele de transport, limitările privind deductibilitatea cheltuielilor cu autoturismele.
Forţa Civică va propune în scurt timp un pachet legislativ care va elimina aceste distorsiuni, păstrând în acelaşi timp echilibrul bugetar.
“Țin de asemenea sa reamintesc de petiția “Viitor European pentru România” care am depus-o săptămâna trecută la Prefectură referitoare la aderarea României în spațiul Schengen prin care am cerut demisia ministrului de externe Titus Corlățean și a Premierului Victor Ponta precum și definirea unei poziții pro europene, de finalizare a integrării României în UE având ca obiective principale aderarea României la spațiul Schengen și intrarea în zona EURO.
Am adresat de asemenea o întrebare actualei conduceri județene cerând o explicație referitoare la rețeaua de drumuri transfrontaliere între comunele Bercu, Berveni, Sanislău și comunele din Ungaria precum și pista de biciclete dintre Satu Mare și Fehérgyarmat, toate aceste drumuri fiind practicabile doar cu condiția aderării României în Schengen. În total sunt peste 13 milioane de euro, bani obținuți din fonduri europene. Întreb din nou: S-au cheltuit acești bani în zadar?” a conchis Mihai Huzău.
Fii primul care comentează