Asculta acest articol La finalul întâlnirii de la Murighiol, premierul în acelaşi timp şi copreşedinte al USL a anunţat că scopul Uniunii este schimbarea regimului Traian Băsescu. Formularea acestuia, destul de limpede de altfel, reprezintă un proiect politic din care desprindem că tema electorală prioritară este cea anti-Băsescu.
Aceasta nu are numai conotaţii lozincarde, cum s-ar crede la prima vedere; ea este elaborată în cunoştinţă de cauză, având în vedere starea morală actuală a electoratului nostru.
Toate segmentele sociale din România sunt în prezent divizate, unii fiind pro-Băsescu, alţii anti-Băsescu.
Desigur USL are tot interesul, poate cel mai mare interes dintre forţele politice în dispută în aceste trei luni până la alegeri, de a întreţine în electorat o stare de spirit potrivnică lui Traian Băsescu. Este faptul care menţine solidaritatea grupărilor politice din USL şi care o apropie de o mare parte din electorat.
Această Uniune s-a constituit ca urmare a adversităţii faţă de Traian Băsescu şi va continua să existe, să fie chiar solidară şi solidă, atât timp cât preşedintele va fi în funcţie la Cotroceni. Avem convingerea că dacă Traian Băsescu ar fi demisionat, aşadar dacă ar fi dispărut de pe arena politică, USL ar fi intrat într-o fază de destabilizare, ameninţătoare pentru integritatea ei.
Momentan, solidaritatea din USL este determinată şi de anchetaarea fraudelor de la Referendum, cu consecinţe previzibile pentru alegerile legislative ce bat la uşă. Dacă aceste anchete nu încetează, dacă apar în urma lor condamnări, oricât de puţine, dar relevante, procentul voturilor obţinute la începutul iernii de USL va fi substanţial mai mic. Oamenii din teritoriu care s-au străduit să înfunde urnele cu buletine de vot nu vor mai risca. Ameninţările cu dosar penal se vor menţine şi puţini dintre militanţii USL îşi vor pune pielea la bătaie. Astfel că în cele câteva luni ce urmează prioritară a devenit chestiunea schimbării procurorului şef şi a conducerii DNA. Fără decapitarea acestora, sprijinitorii USL din teritoriu nu îşi vor recăpăta libertatea de mişcare prin secţiile de vot.
Fracţionarea brutală a electoratului în pro-Băsescu şi anti-Băsescu va da de furcă şi dreptei, acum cristalizată într-o alianţă. Pericolul de a fi asociată cu Traian Băsescu este inevitabil şi, ceea ce ştim cu siguranţă de pe acum, la alegerile legislative dreapta va avea parte de voturile celor pro-Băsescu şi mai deloc de acelea ale oponenţilor lui.
Or numărul votanţilor încă binevoitori şefului statului este mai mic, chiar dacă el va creşte în lunile următoare ca urmare a Referendumului, a politicii stângace a guvernanţilor orbiţi de dorinţa de a demite preşedintele şi a eroziunii inevitabile a USL la guvernare. Sudul şi estul României constituie şi vor constitui şi în perioada imediat următoare o divizie de votanţi favorabilă stângii USL-iste.
Credem că dreapta înseamnă mai degrabă o frumoasă promisiune politică pentru următorii ani. În primul rând pentru că va urma inevitabila dezagregare a USL şi un răsunător eşec al acestei Uniuni în vremuri de restrişte eceonomică. Cei patru ani de guvernare se vor dovedi insuficienţi şi pentru recredibilizarea guvernanţilor în faţa Europei. Vor izbuti fără nicio îndoială să monopolizeze justiţia şi să o utilizeze în scop propriu, ceea ce va distanţa Europa de România.
În cei patru ani, dreapta va avea vreme suficientă să-şi contureze grupări politice solide, ceea ce nu se poate spune în momentul actual. Singurele partide din alianţa dreptei sunt PDL şi fragila Noua Republică. Deşi încasează nenumărate ghionturi din partea camarazilor din alianţa dreptei, Mihail Neamţu a izbutit să contureze totuşi un partid politic, spre deosebire de mai titratul Mihai Răzvan Ungureanu, a cărui Forţă Civică este sublimă, dar lipseşte cu desăvârşire.
