Asculta acest articolMarți, 11 februarie, Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, va avea una dintre cele mai delicate întâlniri ale mandatului său. Delegația PNRR condusă de Celine Gauer, șefa Reform and Investment Task Force, va evalua progresul României în îndeplinirea jaloanelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), inclusiv în domeniul transportului feroviar, unde, din păcate, România înregistrează întârzieri semnificative.
România s-a angajat să finalizeze toate jaloanele PNRR până în vara anului viitor, un termen deja extins după renegocierile din martie 2024. Cu toate acestea, situația de pe teren, mai ales în sectorul feroviar, ridică mari semne de întrebare. Obiectivele asumate par tot mai greu de realizat:
Metroul din București și Cluj: România și-a luat angajamentul de a finaliza 12 km de linii noi de metrou. În prezent, doar lucrările din București au demarat timid, în timp ce Clujul rămâne în faza de proiectare. Realizarea acestui obiectiv într-un an pare extrem de improbabilă.
Modernizarea a 2.851 km de cale ferată: În loc să progreseze, acest proiect a fost parțial abandonat. Linia Arad – Timișoara – Caransebeș a fost înlocuită cu o autostradă în PNRR, iar electrificarea liniei Cluj Napoca – Episcopia Bihor se află la început.
Material rulant nou: România s-a angajat să introducă 262 de unități noi de material rulant. Până acum, au fost livrate doar 2-3 rame electrice, dintre care una singură este funcțională pe ruta Brașov – București.
Creșterea punctualității trenurilor: România a promis o creștere de 20% a punctualității trenurilor. În realitate, starea infrastructurii și întârzierile constante fac această promisiune mai degrabă o fantezie.
În ciuda acestor rateuri, oficialii români vor încerca să găsească soluții pentru a salva ce se mai poate. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a detaliat recent strategia Guvernului: reducerea numărului de cereri de plată din PNRR de la opt la șase, prin comasarea acestora. Cele mai dificile jaloane vor fi împinse către termenul limită din august 2026, în speranța că vor putea fi îndeplinite până atunci.
În teorie, acest plan oferă mai mult timp pentru implementare, dar în practică, România rămâne în urmă. În loc să proceseze a cincea cerere de plată, în valoare de peste trei miliarde de euro, România se află încă la cererea a treia, unde întâmpină deja probleme. Întârzierile afectează fonduri de peste cinci miliarde de euro, ceea ce pune în pericol proiectele finanțate prin PNRR.
O soluție propusă de Grindeanu și Boloș este redirecționarea fondurilor din sectorul feroviar spre cel rutier. În cadrul vizitei delegației europene, Guvernul român va încerca să convingă Comisia Europeană să accepte această schimbare. Boloș a declarat că intenționează să mute anumite proiecte feroviare din PNRR pe politica de coeziune, ceea ce ar permite folosirea fondurilor PNRR pentru infrastructura rutieră.
„Proiectul de infrastructură feroviară merge înainte (din vorbe, mai degrabă – n.red.). Gândirea noastră este să facem diligențele pentru a-l trece pe politica de coeziune,” a explicat Boloș. Totuși, această strategie implică riscuri, iar aprobarea Comisiei Europene nu este garantată.
România se află într-un moment critic, iar întâlnirea de marți ar putea decide soarta unor proiecte majore de infrastructură. În timp ce oficialii încearcă să mascheze întârzierile și să renegocieze termenele, realitatea de pe teren rămâne sumbră. Fără progrese semnificative în următoarele luni, țara riscă să piardă miliarde de euro din fondurile PNRR și să compromită dezvoltarea infrastructurii feroviare.
Este clar că Grindeanu și Boloș vor avea o misiune dificilă în fața delegației PNRR, iar întrebarea rămâne: vor reuși să convingă Comisia Europeană să accepte modificările propuse sau vor plăti prețul întârzierilor și al neglijenței? Cititorii pot să estimeze singuri șansele de succes.
Fii primul care comentează