Image 1
Image 2
Postare ( Sablon)

Guvern nou, cu miniştri vechi

Sigla Informatia Zilei
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

În planul imaginii prezentarea guvernului ce va să vie anul viitor nu-i face bine marelui PNL. Cu atâţia foşti miniştri pare o supă reîncălzită sau ca nişte cauciucuri reşapate. Unii au făcut parte din guvernul Călin Popescu Tăriceanu, alţii din guvernul Emil Boc sau Victor  Ponta. Se regăsesc pe listă şi foşti consilieri ai aceloraşi controversaţi prim miniştri.  Asta am mai văzut, este prima impresie pe care ţi-o lasă aşa-zisul guvern din umbră.

Sunt prea multe umbre şi prea puţină lumină, prea mult clar-obscur şi promiscuitate. Foşti adversari par săşi fi dat mâna pentru a intra împreună în jocul de-a guvernarea cu faţă nouă. Fiecare a venit cu o listă. PDL, fostul PDL, a împrospătat lista foştilor miniştri din guvernul Boc, iar PNL, marele PNL, a venit tot cu o listă cuprinzând nume de foşti miniştri din guverne mai vechi sau mai noi.

Ce i-ar putea face pe aceşti oameni să lucreze mai bine decât au făcut-o? Ce program-minune le-ar putea schimba năravurile căpătate înainte?  Minunea pe care o aşteaptă românii de la un nou guvern se numeşte tot Klaus Iohannis. Nimeni sau prea puţini pot crede că ministrul de finanţe care a tăiat salariile în timpul guvernului Boc s-a transformat într-un reformator. Sau dacă va veni un alt fost ministru, tot la Finanţe, în timpul căruia deficitul a fost de peste 6%, economia va merge ca pe roate?  La Transporturi sunt propuşi aceiaşi miniştri care nu au reuşit să facă autostrăzi. Propunerile sunt la fel pentru toate ministerele. În ce constă, totuşi, noutatea?

În primul rând, aşa cum spuneam, se mizează pe imaginea preşedintelui Iohannis. În al doilea rând se poate lua în considerare ca un punct pozitiv desemnarea lui Cătălin Predoiu pentru funcţia de prim ministru. Preşedintele şi premierul îşi pot impune voinţa, pot imprima un ritm guvernului, însă şi ei depind de partidele care le asigură susţinerea în Parlament. Vasile Blaga nu se regăseşte în listă, dar nimeni nu se îndoieşte că el va manevra guvernul.

Cătălin Predoiu nu are putere politică. El poate repeta experienţa premierilor din timpul CDR, când puterea politică şi puterea executivă erau în mâini diferite. Treaba nu a funcţionat. Voinţă politică era cu carul. Preşedintelui Emil Constantinescu nu i se putea imputa faptul că nu ar fi fost deschis la măsurile reformiste. Nu era corupt, avea o bună imagine în străinătate, şi totuşi guvernarea CDR-USD-UDMR se consideră că s-a soldat cu un eşec. S-au închis fabrici, şomajul a crescut, nu s-a înregistrat creştere economică. Teoretic, programul a fost bun, suna foarte occidental, dar rezultatul nu a fost pe măsura intenţiilor.

Desigur, acum este altă conjunctură. România a făcut salturi uriaşe, chiar dacă lucrurile nu merg foarte bine. Dar, vorba din sloganul lui Klaus Iohannis,  este pregătită România pentru a face bine lucrurile? România este pregătită. Cei nepregătiţi sunt oamenii politici, din toate partidele. Între PSD şi PNL, ca să vorbim despre principalele partide, nu există nicio diferenţă de substanţă.

Sunt la fel de corupte, la fel de incapabile. Ambele partide, cu aportul nemijlocit al partidelor-balamale, au contribuit la ridicarea acestei construcţii monstruoase numită clasă politică. De unde să iei alţii? S-a zis că vechea generaţie avea o mentalitate comunistă. A venit o nouă generaţie mai coruptă, mai ahtiată după bani. Cei mai mulţi clienţi ai DNA fac parte din noua generaţie, necomunistă. Marile învârteli le fac tineri şcoliţi după 1990.

Cu toate că se vorbeşte insistent despre schimbarea guvernului PSD cu un guvern PNL în 2015, liberalii îşi periclitează şansa de a câştiga alegerile parlamentare din 2016. Si peste un an şi jumătate, la fel ca în 2012 şi 2014, votul de protest, votul negativ va da câştigătorul. De ce ar dori PNL să vină la guvernare în 2015?

Postare ( Sablon)
Postare ( Sablon)

Ziua iluminării

Am citit recent un interesant articol al unui atent observator al vieții noastre politice, și nu numai.