Image 1
Image 2

HODOD

Hodod: Povestea unei așezări nobiliare transilvănene

Hodod: Povestea unei așezări nobiliare transilvănene
Construcția acestui castel începe în anul 1761. Soții Wesselényi Ferenc și Rhédey Zsuzsanna au încredințat construcția castelului, constructorului bavarez Josef Litrmant. După moartea lui Wesselényi Ferenc, în anul 1770, lucrările svor continuate de fiul acestui-a, Farkas și soția acestuia Bethlen Júlia.
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

Hodod, câteva date istorice

Așezarea este atestată documentar din anul 1334, sub numele de Hodod. Luând în considerare că localitatea alăturată, Nadișu-Hododului, apare deja în registre din secolul XIII, nu este exclus ca și localitatea Hodod să fie mai veche.

 

 

La sfârşitul secolului al XIV-lea, în 1383, regina Elisabeta, văduva regelui Ludovic I de Anjou, a donat satul Hodod familiei Jakcs, una dintre cele mai puternice neamuri nobiliare din zonă din această epocă. În perioada medievală, Hododul a devenit un centru zonal, documentele acelor vremuri atestând o înflorire economică importantă: în anul 1475, Hododul era capabil să plătească impozit în valoare de 47 de florini, o sumă semnificativă pentru acea perioadă. În 1482, situaţia economică înfloritoare este reflectată şi de statutul localităţii, care devenise târg (oppidum).

 

 

Începând cu secolul al XVI-lea, cetatea Hododului a fost implicată în toate conflictele de amploare care au afectat regatul maghiar, respectiv principatul Transilvaniei. În anii 1560, cetatea din Hodod a fost disputată de Ferdinand de Habsburg şi Ioan Sigismund Zápolya.

 

 

 

Comuna Hodod, situată în sudul județului Satu Mare, la granița cu județele Sălaj și Maramureș, reprezintă un important punct de referință în istoria regiunii. Așezată pe Dealurile Sălajului, localitatea are o existență documentată încă din 1368, dar importanța sa zonală sugerează o origine mai timpurie.

 

 

 

Castelul Wesselényi a fost construit în centrul localității Hodod, din Județul Satu Mare. Lângă poartă se poate observa pe câte un postament înalt, două vaze realizate în stil baroc-târziu. Intrarea acestui castel, se face printr-un portic cu arcade sprijinite pe patru coloane. Deasupra ușii, sunt blazoanele familiilor Wesseléntyi și Bethlen și sunt reunite în mâinile unui inger. De o parte și alta a ușii, se văd niște inscripții în rame stil rococo. La dreapta sunt clădiri anexe care delimitează o curte interioară. Două aripi opuse ale acestora, au arcade și au adăpostit locuințele servitorilor, iar în clădirea din spate era herghelia. Construcția acestui castel începe în anul 1761. Soții Wesselényi Ferenc și Rhédey Zsuzsanna au încredințat construcția castelului, constructorului bavarez Josef Litrmant. După moartea lui Wesselényi Ferenc, în anul 1770, lucrările vor fi continuate de fiul acestui-a, Farkas și soția acestuia Bethlen Júlia. După ce cei ce construiesc acest castel se schimbă de mai multe ori, lucrarea este terminată în anul 1766, inclusiv pavarea curții. Blazonul dublu al familiilor Wesselényi și inscripțiile au fost realizate de către Anton Schuchbauer. După naționalizare, acest castel a fost și sediul primăriei, iar după anul 1989 a fost retrocedat moștenitorilor familiei Bánffy.

 

 

Capela funerară a familiei Wesselényi

Aflată astăzi în stare de ruină, capela, construită pe deal, lângă vechiul cimitir, adăposteşte două pietre de mormânt din secolul al XVIII-lea, aparţinând lui Francisc Wesselényi şi Susanei Rhédey, precum şi una din secolul următor dedicată memoriei lui Farkas Wesselényi. Edificiul construit din cărămidă are formă rectangulară, iar cele trei pietre de mormânt din marmură sunt incluse în zid pe una dintre laturile acestuia. În imediata apropiere a capelei există alte patru monumente funerare, aparţinând tot membrilor familiei Wesselényi, datând din secolul al XIX-lea.

 

 

 

Hodod: Povestea unei așezări nobiliare transilvănene

 

 

 

Hodod: Povestea unei așezări nobiliare transilvănene

 

 

 

 

În perioada medievală și premodernă, Hodod a fost una dintre cele mai semnificative localități ale comitatului Solnocul de Mijloc, primind statutul de oppidum încă din secolul al XV-lea. Printre cei mai importanți proprietari ai domeniului Hodod s-a numărat familia Jakcs de Coșeiu, responsabilă de construirea cetății Hodod, menționată pentru prima dată în documente din secolul al XIV-lea. Aceeași familie a ridicat și biserica în stil gotic, închinată Sfântului Rege Ladislau, astăzi biserica reformată a localității.

 

 

 

După dispariția familiei Jakcs în a doua jumătate a secolului al XVI-lea, cetatea și cele 26 de sate aparținătoare, inclusiv actualul oraș Jibou, au intrat în posesia familiei Wesselényi, printr-o donație regală. Aceasta a lăsat o amprentă semnificativă asupra evoluției arhitecturale și economice a zonei.

 

 

 

 

 

Unul dintre cele mai impresionante monumente din Hodod este castelul baroc construit de familia Wesselényi în centrul localității. Situat în apropierea drumului național, edificiul are o formă rectangulară, cu fațada principală orientată spre curte. Construcția ansamblului nobiliar, ce include reședința și anexele, a fost inițiată în 1761 și finalizată după 27 de ani. O atenție deosebită merită cele trei elemente decorative amplasate pe fațada vestică, deasupra intrării principale: blazoanele familiilor Wesselényi și Bethlen, alături de două cartușe ornamentale ce conțin o inscripție comemorativă din 1776 și un pasaj din Odele lui Horațiu:

 

 

 

„VIVITUR PARVO BENE, CUI PATERNUM SPLENDET IN MENSA TENUI SALINUM NEC LEVES SOMNOS TIMPR AUT CUPIDO SORDIDUS AUFERT” („Trăiește fericit cu puțin / Cui îi strălucește solnița părintească pe masa-i modestă, / Cui nu-i tulbură somnul ușor / Frica sau mârșava lăcomie”).

 

 

Astăzi, Hodod păstrează farmecul unei localități cu un trecut bogat și un patrimoniu valoros. Îmbinând istoria cu modernitatea, comuna rămâne un punct de atracție pentru cei pasionați de arhitectură, cultură și peisaje pitorești.

 

 

Postare ( Sablon)

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*


În 1937, Augustin Ferențiu a fost desemnat președinte al comitetului pensionarilor din Satu Mare.

IFPLUS ISTORIE LOCALĂ

În 1937, Augustin Ferențiu a fost desemnat președinte al comitetului pensionarilor din Satu Mare.

Cum s-a desfășurat adunarea Asociației Pensionarilor din Satu Mare din 1937, sub președinția lui Augustin Ferențiu, unde acesta a fost reales în funcție și unde s-a depus un memoriu către guvern pentru majorarea beneficiilor pensionarilor sătmăreni?

This content is for IZ Digital+Print, IZ Duminica si IZ Plus 1 An, IZ PLUS 3 LUNI, IZ PLUS ANUAL, IZ Plus Lunar, IZ Plus si Ziarul Digital 1 An, IZ+ <35, IZ+ si IZ PDF 1 An, IZ+ si IZ PDF 3 luni, IZ+ si IZ PDF Lunar, IZ+ si PDF <35 1 Luna, IZ+ si Tiparit si PDF 1 An, IZ+ si Tiparit si PDF 3 Luni, and IZ+ si Tiparit si PDF Lunar members only.
Log In Join Now