Asculta acest articol
Valorificarea vânatului, alături de cotizaţiile membrilor, rămân principalele surse de finanţare a asociaţiilor de vânătoare, cele care sunt entităţi cu autofinanţare. Cum aceste asociaţii şi-au adjudecat prin licitaţii o serie de fonduri de vânătoare, au obligaţia, dar mai ales interesul de gospodării cât mai eficientă posibil vânatul, fiind interesaţi de a avea cât mai puţine pierderi.
Din păcate, aşa cum susţin unii vânători care mai ies în teren în timpul liber pentru a supraveghea evoluţia vânatului, în mod expres vorbim aici despre specii de interes vânătoresc precum: fazan, iepure, căprior, mistreţ, sunt surprinşi de creşterea alarmantă în unele fonduri de vânătoare a efectivelor de şacali. Este un animal deosebit de şiret, cu un simţ bine dezvoltat şi percepe relativ repede pericolele care l-ar putea paşte. Pe fondul creşterii efectivelor de şacali prin spor natural, sunt periclitate specii precum fazan, iepure, căprior, cu referire la puii din acest an. Se susţine că nu există metode eficiente de combatere a acestei specii, fapt ce poate conduce lapierderea a o bună parte din sporul de până acum la speciile mai sus menţionate.
Ca un fapt pozitiv se cuvine subliniat faptul că, până acum, din observaţiile făcute sistematic în teren, rezultă un spor bun, iar dacă atacurile răpitorilor cu păr mai ales, lupi şi şacali vor putea fi menţinute sub control, iar vremea va fi favorabilă, sunt şanse ca efectivele să fie în toamnă în creştere la toate speciile enumerate.
Din informaţiile obţinute, creşterea efectivelor de căprior şi mistreţ sunt confirmate de unele semnale privind pagubele produse de aceste specii în unele culturi agricole. Pentru menţinerea vânatului în habitatele lor, în fiecare primăvară, la lizierele pădurilor se însămânţează o serie de culturi agricole care urmează să fie consumate de sălbăticiuni. Se cultivă în mod special porumb, sorg şi ovăz.
Gospodarii fondurilor de vânătoare, după câţiva ani au bucuria să constate că, este o creştere timidă a efectivelor de mistreţi, decimate de virusul ucigaş al Pestei Porcine Africane – PPA, cu ani în urmă. Creşterea, potrivit estimărilor nu este una foarte mare, fiind puţin peste 10%. Important este că vorbim despre creştere, nu despre o scădere sau un platou.
Opinii ale administratorilor fondurilor de vânătoare
Inginerul silvic Balogh Sandor, responsabil cu vânătoarea în cadrul Asociaţiei Valea Bercului, s-a dovedit mulţumit de sporul anului în curs la iepure, fazan, căprior şi mistreţ. Animalele nu suferă până acum de lipsa apei. Precipitaţiile căzute la anumite intervale au menţinut apa în locurile de adăpare, dar şi în scăldătorile miştreţilor. Acesta susţine că la mistreţ este o creştere de minimum 10%, după ce mistreţii din fondurile de vânătoare erau ameninţaţi cu dispariţia de virusul Pestei Porcine Africane.
Din păcate, spunea interlocutorul nostru, dacă o bună parte din animalele adulte au dobândit anume imunitate, virusul PPA ar fi produs sterilitate multor scroafe, fapt ce reduce considerabil sporul anula. Pprezumţia nu este confirmată de unii vânători. Media purceilor la fiecar scroafă fătată este de 4 – 6, cu mici excepţii, unde sunt mai mulţi. Această specie este mai puţin ameninaţă de creştere efectivelor de şacali, scroafele fiind de regulă mame bune, protectoare, luptă cu animalele ce intră în contact cu turmele. Şacalii sunt un pericol pentru iezii de căprior, dar şi pentru puii de iepure şi fazan.
Pentru a menţine animalele în habitatul lor, spunea inginerul Balogh, au fost semănate diverse culturi agricole precum porumb, sorg şi ovăz. Chiar şi în aceste condiţii, deja au fost semnalate unele pagube. Cât priveşte efectivele de căprior, şi acestea sunt în creştere. Sporul este cel scontat, poate cu ceva peste, ca urmare a unor fătări gemelare, nu foarte multe la număr. Este îmbucurătoare şi evoluţia iepurelui, specie în scădere numerică constantă la nivel naţional în ultimii ani, dar şi la fazan, vremea de până acum a fost favorabilă. Puii se regăsesc pe fondurile de vânătoare.
Observaţiile făcute în teren mai ales noaptea evidenţiază prezenţa şacalilor, car adesea se aud emiţând sunete similare cu zbierătele unui cor de copii.
Este îmbucurător, spunea inginerul Balogh, faptul că în ultima vreme nu au fost găsite hoituri de mistreţ. La această “ecarisare naturală” contribuie în bună parte cei 12 lupi, cărora în ultima perioadă li s-a mai alăturat unul. Efectivul de lupi este cu mult prea mare faţă de un aşa numit efectiv optim pentru zonă. Aceste carnivore mari pun în pericol şi soarta animalelor domestice, nu doar a celor sălbatice, în mod expres este vorba despre oile şi caprele care la vreme de vară dorm sub cerul liber.
Inginerul Marius Cionca, responsabil cu vânătoarea în cadrul Gărzii Forestiere Satu Mare, confirmă în bună parte cele menţionate de inginerul Balogh. După ani de reţinere în afirmaţii cu privire la creşterea efectivelor de mistreţi în fondurile de vânătoare la nivel de judeţ, acum spune hotărât că, este o uşoară creştere a efectivelor de mistreţi. Vorbim despre certitudini, a menţionat interlocutorul nostru. Nu mai sunt raportate mortalităţi în fondurile de vânătoare, ceea ce poate constitui un motiv de optimism pentru vânători. Câte priveşte fătările la mistreţ, Marius Cionca spunea că media purceilor la o scroafă este de 5-6, dar sunt foarte puţine excepţii cu 8 sau 9 purcei.
Sezonul fătărilor fiind încheiat la căprior, se poate vorbi şi la această specie despre o creştere a efectivelor. Fiecare capră fătată are câte un ied, iar ceva mai rar sunt capre cu doi iezi. Evoluţia numărului căpriorului va fi influenţată inclusiv de atacurile de şacali.
Situaţia din teren confirmă faptul că, este un spor îmbucurător şi la specii precum faza şi iepurea. Importante este ca în lunile iulie şi august să nu fie călduri toride, fără perioade cu precipitaţii. Puii de fazan mai ales sunt deosebit de sensibili faţă de lipsa apei. Sporurile la aceste două specii sunt puse mai ales pe seama vremii cu precipitaţii şi teren desfundat din perioada de iarnă. Asociaţiile de vânătoare nu au reuşit să-şi realizeze cota de vânat. În aceste condiţii au rămas în teren mai multe exemplare pentru reproducţie, fapt benefic pentru specie, dar şi pentru asociaţiile de vânătoare.
Interlocutorul nostru a vorbit inclusiv despre unele pagube produse mai ales de căprior la culturile de floarea-soarelui. Animalele adulte consumă în această perioadă capitulele în devenire.Referitor la şacali, a fost confirmată creşterea numerică a acestora pe fondurile de vânătoare din judeţ, fapt ce periclitează existenţa puilor de iepure, de fazan, dar şi a iezilor de căprior. Din păcate, spunea interlocutorul nostru, este deosebit de greu de intervenit în combaterea acestei specii deosebit de agile, care percepe de cele mai multe ori pericolele, în ciuda faptului că, pentru posibila împuşcare a acestora se folosesc chemători. Se prind foarte repede de faptul că sunt atraşi în capcană. Vânătorii nu-şi propun o cotă mare la şacal de teama de a nu fi penalizaţi pentru nerealizarea cotei solicitate.
CITEȘTE ȘI: Câteva din motivele care-i determină pe fermieri să renunţe la creşterea animalelor
Fii primul care comentează