Asculta acest articol
Deja obișnuiți cu manifestările teatrale ale senatoarei Șoșoacă suntem tentați să trecem incidentul în care a fost implicată echipa jurnaliștilor italieni la capitolul “încă un circ”.
Dacă ar fi fost vorba despre niște jurnaliști autohtoni agresați și sechestrați de un politician, cu siguranță subiectul ar fi fost tratat cel mult cu umor, dacă nu cumva cu un superior dispreț.
Printre multele neajunsuri ale statului eșuat – vorba președintelui Iohannis – trebuie inclusă și diminuarea rolului presei într-o societate democratică. Nicio putere din lume nu-și dorește o presă puternică, independentă. Cu cât mass media este mai slabă cu atât mai mult poate fi controlată cu atât mai mult puterea, instituțiile de stat își pot face de cap.
Dar să vedem de ce scandalul din biroul avocațional al senatoarei Diana Șoșoacă a luat o amploare internațională.
Inclusă printre țările cu o rată mică de persoane vaccinate, România a început să fie privită ca o raritate printre țările UE. Un jurnalist italian a vrut să vadă la fața locului de ce nu se vaccinează românii. Luând legătura cu un coleg jurnalist român, repoerterul de război Lucia Gorraci a aflat că unul dintre liderii antivaccin este o senatoare numită Diana Șoșoacă.
După aranjamentele făcute, echipa de italieni s-au prezentat la locul indicat pentru a-i lua un interviu doamnei Șoșoacă.
De aici se intră într-o zonă crepusclulară. Conform declarațiilor ziaristei italiene în momentul în care senatoarea a spus că nu există niciun mort de covid, iar ziarista a întrebat ce dovezi are, Șoșoacă a avut un acces de furie. S-a repezit la cameramani interzicându-le să mai filmeze, a încuiat ușa biroului, a urlat și a sunat la 112.
Urmează momentul controversat al apariției polițiștilor. Jurnaliștii ținuți cu forța consideră că au fost sechestrați, în timp ce Șoșoacă îi acuză că au vrut să-i fure ceva din birou.
Pentru cineva dispus să judece logic, ținând seama de personalitatea debordantă a senatoarei, lucrurile sunt clare. Senatoarea avidă de popularitate a făcut circ, iar jurnaliștii au căzut în plasa ei.
Scandalul în sine este un bun prilej de a readuce în atenția opiniei publice situația presei din România, rolul mass media într-o societate modernă.
Alertate de situație, instituțiile italiene au ripostat imediat. Ambasada Italiei la București a intervenit imediat, ministerul de Externe Român a dat lămuriri, incidentul ajungând până la cel mai înalt nivel. Premierul Cioucă a cerut rezolvarea cu celeritate a incidentului considerat, pe bună dreptate, un incident diplomatic.
Ce urmări ca avea această întâmplare în plan național? Se va discuta, vor avea loc dezbateri aprinse, pentru ca în final evenimentul să fie depășit prin apariția altor incidente, altor evenimente controversate.
Pe plan internațional Diana Șoșoacă și-a atins ținta: începe să fie cunoscută la nivel internațional. Ambițioasă peste măsură, senatoarea tinde spre popularitatea unei Marine le Pen. O vom vedea candidând la alegerile prezidențiale din 2024. O vom vedea vorbindu-le protestatarilor.
Exclusă din AUR, datorită unui obscurantism politic, opinia publică o consideră una dintre cele mai importante voci ale acestui partid.
Singurul care ar punea pună o stavilă împotriva ascensiunii acestei persoane ambițioase este George Simion, în consonanță cu membri AUR.
Întrebarea este ce se va întâmpla cu antivacciniștii de azi când se va sfârși pandemia? În ce direcție se va îndrepta AUR după pandemie? Pentru a supraviețui politic, AUR va deveni un partid extremist, șovin, un fel de PRM mai radical.
Având un bazin electoral de 10-15%, va rezista aproximativ două mandate parlamentare. În această perioadă se va hrăni din episoade de genul celei orchestrate de Diana Șoșoacă în care victimele au fost niște jurnaliști străini.
