Image 1
Image 2
Postare ( Sablon)

STRATEGII AGRICOLE

În vreme ce marii fermieri sunt pe terminate cu culesul porumbului, micii fermieri mai au de recoltat aproape jumătate suprafaţa semănată

Unii fermieri au semănat culturile de toamnă la risc, iar ploile recente au favorizat germinarea semințelor
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

 

 

Dacă unii sceptici ar spune: ce atâtea campanii în agricultură, cu siguranţă nu cunosct suficient de multe aspecte din ceea ce priveşte munca câmpului mai ales, dar campanii, chiar dacă mai puţine, se desfăşoară inclusiv în sectorul zootehnic.

 

De cele mai multe ori, în sectorul vegetal, campaniile se suprapun, fapt ce-i obligă pe fermieri să ia cele mai bune decizii referitoarea la ordinea de executare a lucrărilor, dar şi de momentul în care se fac anumite lucrări, pentru a se încadra cât mai mult posibil în aşa numita epocă optimă, mai ales când este vorba despre semănat. În această perioadă, după ce am parcurs o vară secetoasă şi cu arşiţă, ploile care au fost, spun unii fermieri, au venit cu întârziere, dar este bine că au venit. Pentru fermierii care au întârziat cu aratul pentru a pregăti terenul pentru o serie de culturi furajere, ploile au facilitat pregătirea terenului, însămânţatul, fapt ce poate da speranţă pentru producţii pentru anul ce vine.

 

 

Au scăzut puţin şi costurile, comparativ cu cele înregistrate înainte de ploi. Bucuria precipitaţiilor a fost ceva mai mare pentru fermierii care, cu eforturi şi cheltuieli mari au reuşit să semene rapiţa, cultură care acum este în plină dezvoltare, dar şi pentru cei care au semănat orzul şi o parte din suprafeţele planificate pentru grâu.

 

În paralel cu semănatul, fermierii adună de pe câmp, mai ales dacă vorbim despre cei care lucrează sute de hectare, roadele rămase, în vreme ce ritmul de recoltat a fost încetinit din partea micilor fermieri, cei care au suprafeţe modeste pe care le lucrează. Reducerea ritmului de recoltare nu a fost impus de evoluţia vremii, ci de preţurile nestimulative mai ales pentru cultura de porumb pentru boabe, afectată poate în proporţie de 35 -40% în unele zone ale judeţului. Potrivit unor informaţii colectate de pe cuprinsul judeţului, marii fermieri care lucrează sute sau chiar mii de hectare de teren sunt pe aşa numita ultimă sută de metri cu recoltatul porumbului.

 

 

Graba a fost impusă de evoluţia ciudată a condiţiilor meteo, de necesitatea eliberării terenurilor de resturile vegetale pentru a putea realiza semănatul fie şi cu întârziere a cerealelor păioase de toamnă, dar şi necesitatea de a-şi onora obligaţiile faţă de societăţile care le-au pus la dispoziţie seminţe, substanţe pentru diversele tratamente ş.a., cu plata la recoltare. Ba mai mult, datoriile trebuiau plătite pentru a putea deschide un nou ciclul de creditare cu plată la recoltare în anul ce vine, pentru înfiinţarea aşa numitelor culturi de toamnă.

 

În aceste condiţii în care în ultimele două săptămâni la noi în judeţ au fost perioade care au alternat cu cele ploiase, ploile fiind neuniform distribuite în diversele zone agricole, valorile termice au scăzut sub mediile multianuale ale lunii octombrie, fiind înregistrate în anumite areale ale judeţului temperaturi la limita îngheţului, pentru scurtă perioadă, de ordinul orelor noaptea, fiind vorba despre valori sub zero grade, campania de recoltat a porumbului, dar şi cea de înfiinţare a cuprafeţelor planificate a fi semănate cu grâu este în plină desfăşurare.

 

Pentru a afla care este stadiul lucrărilor în campania/ campaniile de recoltat, dar şi cea de semănat, am contactat mai mulţi fermieri din judeţ. Unii dintre ei sunt deja specializaţi pe sector vegetal, iar alţii sunt implicaţi în zootehnie, dar lucrează şi în vegetal cu gândul de a-şi putea asigura prin eforturi proprii o bună parte din furajele necesare animalelor pe tot parcursul anului.

 

Opinii ale fermierilor

 

Horaţiu Buzgău, tânăr fermier implicat în zootehnie, în sectorul vegetal, dar şi în cultivarea arbuştilor fructiferi, în mod expres alunul, ne spunea că lucrările din aşa numita campanie de toamnă în care s-a suprapus recoltatul unor culturi, pregătirea terenului şi semănatul pentru culturile de toamnă, sunt pe terminate. Evoluţia mai ciudată a vremii din această toamnă a obligat fermierii să se mobilizeze în executarea tuturor lucrărilor, chiar dacă s-au înregistrat costuri mai mari în lipsa precipitaţiilor. Precipitaţiile au avut un impact pozitiv, chiar dacă pe parcursul mai multor zile nu s-a putut ieşi pe câmp cu utilajele de recoltat şi de semănat. În acest moment, pentru o perioadă relativ scurtă, culturi precum rapiţa, orzul şi grâul semănat, dar şi pentru pomicultură, există apă în sol, dar e nevoie încă de precipitaţii.

 

Tarcsa Attila, mic fermier din comuna Păuleşti, ne-a spus că s-a amânat recoltatul porumbului pentru boabe în micile ferme, în aşteptarea unui preţ mai bun, dar şi în lipsa spaţiilor de depozitare până la o posibilă ofertă de preţ în creştere. Potrivit estimărilor interlocutorului nostru, în gospodăriile populaţiei din zona unde are teren arabil, recoltatul porumbului a ajuns doar la puţin peste 50%. Nimeni nu-şi face probleme la această oră că producţia ar putea rămâne pe câmp, desfacerea să fie asigurată, chiar dacă, de-a lungul anilor s-a dovedit mai ales în zona Petreşti şi nu numai, că ştiuletele de porumb stă mai bine pe câmp, în pănuşie, decât depozitat undeva în condiţii mai puţin favorabile. Fermier care a dorit să rămână anonim: aproape jumătate din suprafaţa destinată culturilor de toamnă a fost semănată la risc, încă înainte de instalarea vremelnică a perioadei cu precipitaţii. Ploile au dat şansa încolţirii seminţelor şi vremea cu valori termice între 15 şi 20 de grade Celsius a favorizat încolţirea şi dezvoltarea tinerelor plante. Se poate estima doar că ar fi de semănat grâul în proporţie de 35 – 40%. Orzul şi secara sunt semănate în totalitate. La grâu există pericolul să se iasă din epoca optimă, dar au fost ani şi mai răi, în care, din motive de evoluţie nefavorabilă a vremii, a fost semănat grâu şi în luna decembrie. Este adevărat că această întârziere s-a resimţit la recoltat, producţiile au fost mai mici în lipsa insuficientei înfrăţiri, dar a fost producţie. Dacă cineva crede că acum este refăcută rezerva de apă din sol, greşeşte. Încă în unele zone din judeţ, la arat, ies bulgări, ceea ce dovedeşte că mai este nevoie de apă.

 

Daniel Frei, fermier implicat în activitatea de creştere a vacilor de lapte, fiind obligat să se preocupe şi de asigurarea bazei furajere pentru animale, ne-a spus că în ferma lui, recoltatul porumbului pentru boabe este aproape finalizată. Au rămas de recoltat acele suprafeţe care au fost semănate cu gândul de a deveni siloz, dar în lipsa precipitaţiilor, a ajuns în faza de coacere, fiind astfel recoltat ca porumb pentru boabe şi nu ca porumb siloz. Boabele sunt ceva mai mărunte comparativ cu cele ale porumbului semănat pentru boabe, fiind astfel mai mică şi greutatea hectolitrică. Producţia de porumb boabe pe terenurile pe care le lucrează este cuprinsă între 6 şi 7 tone la hectar, ceea ce conduce la ideea că nu se va consemna o medie de 7 tone la hectar.

 

Flavius Horvat, tânăr fermier care împreună cu familia, a dezvoltat atât sector zootehnic, cât şi vegetal în zona Mărtineşti – Odoreu. El este mulţumit de rezultatele obţinute în condiţiile vitrege ale anului 2024, în ceea ce priveşte evoluţia vremii. Implicarea în sectorul vegetal a devenit o obligaţie. Preţul plătit de procesator pentru litrul de lapte este sub ceea ce înseamnă costuri de producţie, fiind un motiv în plus de a face eforturi pentru reducerea cheltuielilor fie şi cu câţiva bănuţi pe litrul de lapte, dar şi pe kilogramul de carne în cazul animalelor destinate abatorizării. Tânărul fermier ne-a spus că mai are de semănat suprafeţe nu foarte mari cu grâu, iar cu recoltaul porumbul a terminat. Socotelile de până acum arată de a obţinut o producţie sub 7,5 tone la hectar, care este destinată exclusiv sectorului zootehnic pe care-l deţine ca afacere de familie. Seceta şi arşiţa au diminuat producţia de porumb din acest an cu valori cuprinse între 20 şi 30%, în funcţie de amplasamentul şi fertilitatea solei. Ploile din ultima perioadă au favorizat dezvoltarea plantelor de rapiţă, iar grâul care a fost semănat anterior ploilor, este în faza de răsările. Dacă vremea va fi favorabilă, cu temperaturi pozitive încă o vreme, plantele de grâu vor încolți, ceea ce poate deveni o garanţie a unei producţii bune în vara anului viitor.

Acasa
Postare ( Sablon)

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns