Image 1
Image 2
Postare ( Sablon)
Postare ( Sablon)

ACT NORMATIV

Înstrăinarea părintească, o formă de violență psihologică asupra copilului

Înstrăinarea părintească, o formă de violență psihologică asupra copilului
Pe 30 aprilie 2024 Parlamentul României a emis Legea nr. 123  pentru modificarea și completarea Legii nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, intrând în vigoare vineri, 10 mai 2024. 
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Acasa
Asculta acest articol

Potrivit acestui act normativ s-au reglementat o serie de măsuri menite să atenueze proliferarea fenomenului înstrăinării părintești și să combată creșterea numărului de dispute judiciare între părinți cu privire la exercitarea în comun a autorității părintești, precum și cu privire la modalitatea de păstrare a relațiilor personale între copii și părintele cu care aceștia nu locuiesc în mod constant.

 

Deci, distrugerea relației unui copil cu celălalt părinte va fi considerată violență psihologică și va avea o serie de urmări pe plan juridic.
Astfel, noua lege prevede că înstrăinarea părintească reprezintă o formă a violenței psihologice prin care unul dintre părinți sau dintre membrii familiei extinse sau substitutive, în mod intenționat, urmărit sau asumat și apropriat, generează, acceptă sau folosește o situație în care copilul ajunge să manifeste reținere sau ostilitate nejustificată sau disproporționată față de oricare dintre părinți.
Conform noii legi, părintele care abandonează copilul se face responsabil de existența unei situații de înstrăinare părintească, în vreme ce părintele înstrăinat este părintele față de care copilul manifestă reținere sau ostilitate, nejustificată sau disproporționată.
Legea mai prevede că nicio persoană nu poate împiedica relațiile copilului cu bunicii, frații și surorile ori cu alte persoane alături de care copilul s-a bucurat de viața de familie decât în cazurile în care instanța decide în acest sens, apreciind că există motive întemeiate care pun în pericol dezvoltarea fizică, psihică, intelectuală, emoțională, sau morală a copilului.

Ce stabilește instanța în caz de neînțelegere între părinți?

 

În caz de neînțelegere între părinți cu privire la modalitățile de exercitare a dreptului de a avea legături personale cu copilul, instanța va stabili un program în funcție de vârsta copilului, de nevoile de îngrijire și educare ale acestuia, de intensitatea legăturii afective dintre copil și părintele la care nu locuiește, de comportamentul acestuia din urmă, de existența unei situații de înstrăinare părintească, precum și de alte aspecte relevante în fiecare caz în parte.

 

 

Potrivit Legii 272, se consideră motive întemeiate pentru ca instanța să decidă ca autoritatea părintească să se exercite de către un singur părinte  – încălcarea gravă sau repetată a autorității părintești a celuilalt părinte, alcoolismul, boala psihică, dependența de droguri a celuilalt părinte, violența față de copil sau față de celălalt părinte, înstrăinarea părintească, condamnările pentru infracțiuni de trafic de persoane, trafic de droguri, infracțiuni cu privire la viața sexuală, infracțiuni de violență, oricare altă imposibilitate obiectivă a părinților de a colabora pentru luarea în comun a deciziilor cu privire la copil, precum și orice alt motiv legat de riscurile pentru copil, care ar deriva din exercitarea de către acel părinte a autorității părintești.

 

 

Înstrăinarea părintească va putea fi constatată, la cererea unuia dintre părinți, la cererea procurorului sau la cererea direcției generale de asistență socială și protecția copilului, de o instanță de judecată, ce va lua în considerare, așa cum stabilește legea, cu prioritate, interesul superior al copilului. Stabilirea existenței unei situații de înstrăinare părintească va avea și o serie de consecințe juridice.

 

 

Această situație se va avea în vedere atunci când, de exemplu, se face analiza generală a interesului superior al copilului, la stabilirea exercitării exclusive a autorității părintești, la stabilirea rezidenței copilului la domiciliul unuia dintre părinți și la stabilirea modului în care se vor desfășura relațiile personale ale copilului cu părintele la care nu locuiește.

Ciornă automată

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Connect with