După cum se știe, PNL a anunțat, ce-i drept cu o jumătate de gură, că intenționează să adune toate partidele de dreapta pentru a realiza o majoritate parlamentară care să susțină un guvern de dreapta.
Au arătat ce pot, zice Marcel Ciolacu, în cele opt luni de guvernare. După o formulă deja consacrată “în numele stabilității politice” PSD s-a văzut obligat să intre la guvernare alături de PNL.
Zice Marcel Ciolacu: “Personal eu unul nu-mi doresc…” Ce să însemne cele trei puncte? Că președintele PSD nu-și dorește să mai guverneze alături de PNL. Dar tot spune că nu există alte soluții. Nici PSD, nici PNL nu pot guverna fără să intre într-o alianță.
Desigur, după alegeri atât PSD cât și PNL și-ar dori să guvernare alături de un partid slab care să nu facă probleme mulțumindu-se cu vreo două ministere fără bani și cu câțiva secretari de stat.
Au trecut vremurile bune de genul alianței PSD cu partidul lui Vadim Tudor. PRM s-a mulțumit să susțină guvernul minoritar Năstase în parlament.
Acum, presupunând că PSD sau PNL ar forma o majoritate cu AUR, George Simion ar cere jumătate din ministere și agențiile guvernamentale.
Partidele mici au lideri foarte orgolioși. Liderii USR-PLUS și UDMR în timpul guvernului Cîțu au avut pretenții foarte mari și au preferat să spargă coaliția de dreapta decât să renunțe la anumite persoane și anumite ministere.
Cum s-a intrat în actuala campanie electorală? PNL a lansat chemarea la formarea unei alianțe de dreapta, însă în realitate urmărea să-l susțină pe candidatul PNL la președinție, nu pentru formarea unui guvern.
Așa cum arată sondajele, toate partidele de dreapta la un loc nu au șanse să obțină peste 50% din voturi pentru formarea unei majorități parlamentare.
Politicienii trebuie să înțeleagă că polarizarea electoratului nu se mai face după vechiul criteriu stânga/dreapta. Apariția partidelor post-covid gen AUR reprezintă a treia categorie de alegători.
Prin urmare PSD și PNL sunt obligate să rămână împreună, desigur tot în numele stabilității politice, și după alegerile din decembrie.
Duminică la lansarea candidaturii la președinție Nicolae Ciucă a fost destul de reținut la adresa PSD, iar luni Marcel Ciolacu i-a răspuns la fel de cavalerește.
Este previzibil că președinții Ciolacu și Ciucă nu se vor lansa în atacuri furibunde încrucișate, lăsând în seama politicienilor din liniile doi și trei să se sfâșie între ei.
Când va începe campania prezidențială situația se va schimba, dar până atunci între președinții celor două partide pare să existe un pact tacit de non-combat la nivel personal.
Dacă între Ciucă și Marcel relațiile rămân acceptabile, un element perturbator apare la orizont. Președintele Iohannis se pare că nu dorește să renunțe la activitatea politică și se spune că va deschide lista PNL la Senat.
Este foarte clar că intenția actualului președinte este de a ocupa funcția de prim ministru. Va mai fi posibil un guvern PNL-PSD cu Klaus Iohannis prim ministru? Acest scenariu mai degrabă este valabil în situația în care Nicolae Ciucă devine președintele României.
În cazul în care candidatul PSD, respectiv Marcel Ciolacu câștigă președinția, situația se complică. Este greu de crezut că Marcel Ciolacu îl va desemna pe Klaus Iohannis prim ministru. S-ar ajunge la o coabitare tensionată gen Băsescu-Ponta.
Deocamdată acestea sunt simple speculații. Există un substrat. Pentru a candida la Senat președintele Iohannis trebuie să demisioneze. El va fi înlocuit de președintele Senatului. Astfel Nicolae Ciucă ar intra în campania prezidențială din poziția de președinte interimar al României. Ceea ce i-ar oferi un imens avantaj.
Fii primul care comentează