de Ion Burnar
[singlepic id=1067 w=320 h=240 float=]
Nume-reper al literaturii romane contemporane, poetul Ioan Es. Pop s-a nascut in 1954, Varai, Maramures. Absolvent al Facultatii de Filologie din Baia Mare. Profesor la Ieud, iar din 1989, redactor la “Luceafarul” si mai apoi, editor al “Ziarului de duminica” de pe langa “Ziarul Financiar” din Bucuresti. Multipremiat pentru cartile sale, membru al Uniunii Scriitorilor din Romania.
Nanesti
… si iarasi cred c-am fost norocos, incotro
am intrebat
hai, urca iute, a zis soferul,
precis vrei sa ajungi la nanesti,
numai ca ruta e putin deviata
si-o sa oprim la sighet, la sighet? dar eu
tocmai de la sighet vin incoace.
lasa domnule, ca de-acolo va ia
pe toti autobuzul intreprinderii, va asteapta
acolo de dimineata, iar apoi
pana la nanesti nu mai opreste nicaieri.
eram nemancat, dar am baut tot drumul
pana la sighet rachiu cu minerii
la nanesti? la nanesti! cu ce treburi
acolo? repartizat!
e pai esti de-al nostru, autobuzul asta, cat e el
de hodorogit, merge struna dac-a pornit.
bine ca am ajuns la sighet, e seara, autobuzul
pentru nanesti ne-mbraca iute.
se vede ca soferul e grabit, vrea s-ajunga odata
acasa las el, la nanesti
numai ca are probleme, zice
probabil o sa trebuiasca sa ocolim putin
si n-avem cum ajunge daca nu coboram
intai inspre salva, oameni buni, dar de-acolo
chiar n-o sa mai fie nicio problema
pentru ca de-acolo nu mai e decat o
aruncatura de bat pana-n nanesti
in tot acest rastimp, luna a stat
nemiscata pe cer.
am pornit. dar parca n-am pornit intr-adevar.
Fii primul care comentează