
Un grup civic ucrainean a anunțat că 25.000 de soldați ucraineni și-ar fi pierdut viața de la începutul războiului. Armata israeliană a făcut anunțul că a preluat “controlul operațional” asupra portului din Gaza.
Joi, 16 noiembrie, armata israeliană a făcut anunțul că a preluat „controlul operațional” asupra portului din Gaza, marcând o etapă semnificativă în conflictul de 41 de zile cu mișcarea islamistă Hamas. Anterior portul era controlat de organizația teroristă Hamas.
Motivul invocat de armată pentru această acțiune a fost utilizarea portului de către Hamas ca „centru de pregătire pentru forțele sale navale de comando pentru a planifica și executa atacuri teroriste navale”.
În urma masacrului comis în 7 octombrie, de Hamas în Israel, armata istraeliană a înconjurat nordul teritoriului și a intrat în centrul orașului Gaza, anunțând că a preluat controlul asupra mai multor instituții ale mișcării islamiste, inclusiv parlamentul, clădirile guvernamentale și ale poliției militare. Hamas a minimalizat aceste anunțuri, referindu-se la clădiri „goale”.
De asemenea, trupele israeliene au intervenit în spitalele din Gaza, acuzând Hamas că le folosește pentru a ascunde arme și centre de comandă. Armata israeliană a continuat raidul asupra principalului spital din Fâșia Gaza, Al-Shifa, unde se află mii de civili palestinieni.
Pe de altă parte, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe, Josep Borrell, au început călătorii separate în Orientul Mijlociu pentru a discuta cu țările din regiune despre urgența umanitară din Fâșia Gaza și eforturile pentru o pace durabilă între israelieni și palestinieni.
Ursula von der Leyen va călători în Egipt și Iordania, unde se va întâlni cu președintele egiptean, Abdul Fatah al-Sisi, și va asista la sosirea ajutorului umanitar al UE pentru Gaza. De asemenea, se va întâlni cu regele Abdallah al II-lea al Iordaniei.
Pe de altă parte, Josep Borrell își începe călătoria oficială în Israel și va continua turneul său în Palestina, Bahrein, Arabia Saudită, Qatar și Iordania.
De asemenea,Uniunea Europeană susține necesitatea unor pauze umanitare imediate pentru a permite ajutorului să ajungă la populația din Fâșia Gaza și promovează eforturile diplomatice pentru stabilitatea condițiilor favorabile păcii între Israel și Palestina.
Casa liderului Hamas, Ismail Haniyeh, atacată de IDF
Armata Israeliă (IDF) a confirmat că a efectuat un atac asupra casei liderului Hamas, Ismail Haniyeh, situată în Fâșia Gaza. Potrivit IDF, clădirea a fost identificată ca „infrastructură teroristă” și a fost utilizată frecvent ca loc de întâlnire pentru liderii de rang înalt ai Hamas.
Forțele de Apărare Israeliene susțin că această clădire a fost folosită pentru lansarea de atacuri împotriva civililor și a soldaților israelieni. Atacul a fost efectuat cu ajutorul avioanelor de luptă.
În timpul operațiunii în tabăra de refugiați al-Shati, trupele IDF au descoperit și distrus un depozit de arme al forțelor navale Hamas, în care se aflau echipamente de scufundare, dispozitive explozive și arme. Printre materialele confiscate s-au numărat centuri explozive, butoaie cu explozivi, rachete antitanc, echipamente de comunicații și documente cu informații confidențiale.
Conform informațiilor din cercurile Hamas, casa lui Ismail Haniyeh era goală în momentul atacului, deoarece acesta părăsise Fâșia Gaza în 2019 și locuiește în prezent cu familia sa în Qatar.
Israel a respins apelul ONU pentru pauze umanitare extinse
În urma unei rezoluții adoptate de Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite miercuri, Israel a respins oficial ideea de a permite pauze umanitare extinse în Fâșia Gaza. Rezoluția a solicitat „pauze umanitare și încetări ale ostilităților urgente și extinse în întreaga Gaza” pentru un „număr suficient de zile” pentru a facilita accesul complet, rapid, sigur și neîngrădit al agențiilor umanitare ale ONU și a partenerilor lor imediați.
Ministerul de Externe israelian a emis un comunicat afirmând că nu există loc pentru pauze umanitare extinse atâta timp cât 239 de ostatici se află în mâinile grupării islamiste Hamas. Rezoluția Consiliului de Securitate include și un apel pentru eliberarea tuturor ostaticilor.
Statele Unite, Rusia și Marea Britanie s-au abținut de la vot, iar 12 din cele 15 state membre ale Consiliului au votat în favoarea rezoluției, care are caracter obligatoriu conform dreptului internațional.
Avdiivka din estul Ucrainei a devenit epicentrul unei ofensive intense
În Ucraina, armata rusă continuă atacurile cu drone și rachete. În ultimele zile, orașul Avdiivka din estul Ucrainei a devenit epicentrul unei ofensive intense din partea armatei ruse. Primarului localității, Vitali Barabah a adus la cunoștința opiniei publice că forțele ruse au intensificat acțiunile ofensive, concentrându-se în special în zona industrială a orașului și folosind vehicule blindate pentru a sprijini asaltul.
Primarul Barabah a subliniat că situația este extrem de tensionată, cu atacuri persistente desfășurate pe flancuri, în special dinspre sud, într-o manieră aproape continuă, cu loviri concentrate asupra pozițiilor din jurul orașului. În luna octombrie a acestui an, forțele ruse au declanșat o ofensivă amplă, având drept obiectiv încercuirea și ulterior cucerirea orașului Avdiivka.
Marea Britanie sprijină în continuare Ucraina
Ministrul britanic de externe, David Cameron, a fost la Kiev, unde s-a întâlnit cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. În cadrul discuțiilor, Cameron a asigurat Ucraina de continuarea sprijinului militar din partea Marii Britanii în fața amenințării ruse.
„Am vrut ca aceasta să fie prima mea vizită”, a declarat Cameron. Într-un video publicat de președinția ucraineană, ministrul britanic a afirmat că sprijinul acordat nu se va limita doar la domeniul militar, ci va include și susținere morală, diplomatică și economică.
„Vom continua să vă oferim sprijinul de care aveți nevoie, nu numai anul acesta și anul viitor, ci atât timp cât va fi necesar”, a adăugat oficialul britanic. De-a lungul celor doi ani de conflict, Ucraina a beneficiat de asistența masivă a Uniunii Europene și Statelor Unite.
Cu toate acestea, în Occident au apărut voci care susțin reducerea sprijinului pentru Ucraina în fața invaziei ruse, iar Kievul dorește să evite orice diminuare a sprijinului în această perioadă crucială.
Negocierile cu delegația britanică s-au axat pe aspecte precum livrările de arme pentru linia frontului, consolidarea apărării aeriene, precum și protejarea populației și a infrastructurii critice, conform declarațiilor președintelui ucrainean pe platforma de socializare Telegram.
În altă ordine de iedei, Ucraina a anunțat că a doborât 16 drone și o rachetă în urma atacurilor aeriene efectuate de ruși în noaptea de miercuri spre joi.
Rachete S-300 au avariat obiective de infrastructură civilă în regiunea Harkov (est), dar nu au fost raportate victime.
25.000 de soldați ucraineni și-ar fi pierdut viața de la începutul conflictului
Un grup civic ucrainean a făcut publice cifre uluitoare privind pierderile umane suferite de armata Ucrainei în timpul conflictului cu Rusia, o dezvăluire ce contrastează cu politica oficială de secretizare a bilanțului deceselor.
Potrivit surselor deschise invocate de acest grup, peste 25.000 de soldați ucraineni și-au pierdut viața începând cu invazia rusă din februarie 2022, iar bilanțul total ar depăși chiar 30.000, conform informațiilor transmise de Reuters.
Sursele oficiale din Kiev consideră informațiile privind pierderile în război drept secrete de stat, susținând că dezvăluirea acestor cifre ar putea afecta negativ eforturile armatei.
În luna august, The New York Times a relatat, citând surse americane sub protecția anonimatului, un bilanț și mai grav, de aproximativ 70.000 de morți în rândul ucrainenilor. Aceste dezvăluiri întăresc ideea că cifrele reale ar putea depăși cu mult estimările oficiale.
Ministerul rus de Externe respinge ideea aderării Ucrainei la NATO în orice formă, chiar și parțial.
„Fie că e parțial sau sub orice formă, aderarea Ucrainei la NATO este inacceptabilă pentru Rusia”, a declarat purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse, Maria Zaharova.
CITEȘTE ȘI:
Fii primul care comentează