Asculta acest articolCei doi ani scurși de la alegerile locale din iunie 2016 vor fi sărbătoriți diferit de fiecare partid. PSD are de gând să organizeze un miting, cel mai mare miting al unui partid de stânga care s-a văzut în România. PNL pregătește o moțiune de cenzură care ar putea avea succes cu condiția să fie votată și de parlamenari PSD. S-au mai văzut cazuri. Guvernul Ungureanu a căzut cu complicitatea unor parlamenari PDL, iar premierul Sorin Grindeanu a fost eliminat în urma voturilor aleșilor PSD.
Puține partide mici au ce sărbători la jumătatea drumului parcurs de aleșii locali. La nivel local primarul, indiferent din ce formațiune face parte, are o putere fără egal în comparație cu orice altă funcție centrală. Majoritățile din consilii se formează după alte criterii decât majoritatea parlamentară. Există o nuanță care face diferența dintre parlament și un consiliu local. În vreme ce parlamentarul nu-și pierde mandatul dacă trece la un alt partid decât cel pe lista căruia a fost ales, în cazul consilierilor trecerea la alt partid se pedepsește cu pierderea mandatului.
Prin urmare la nivel de consilii locale și județene o majoritate negociată după alegeri poate funcționa până la sfârșit. Ea depinde aproape în totalitate de voința conducerii partidului, mai cu seamă a președintelui de organizație.
Această situație este un factor de stabilitate sau încurajează crearea unor grupuri de interese transpartinice? În același timp facilitează apariția baronilor locali. Președinții de organizații sunt protejați de criticile unor consilieri datorită statutului incert al alesului local. Consilierul local și județean nu este la dispoziția alegătorilor, ci la cheremul grupului care conduce partidul. Parlamentarul, ales și el pe listă de partid, poate trece la orice partid. Două legi, aceeași țară.
O altă diferență uriașă este între alegerea primarilor și alegerea președintelui țării. Primarii sunt aleși dintr-un singur tur, iar președintele din două tururi. Se poate astfel afirma că președintele, ales de majoritate, este al tururor românilor, în vreme ce primarul ales dintr-un singur tur, votat așadar de membrii și simpatizanții unui partid, este primarul unui partid.
Este incorent, nedemocratic, dar interesul de partid a primat la eleborarea legii alegerilor locale. Partidele mari având cel mai mare număr de primari au ajuns la un compromis și și-au împărțit teritoriile. UDMR de asemenea profită de această lege. Sunt avantajați și primarii foarte populari care câștigă indiferent din ce partid fac parte. Pentru aceștia se bat partidele să-i atragă pe listele lor.
O analiză la jumătatea mandatului se patru ani se impune în fiecare localitate. Dinspre primari și președinți de consilii județene se vede jumătatea plină a paharului, iar dinspre alegători jumătatea goală.
La modul general nu s-a făcut mare lucru în ultimii doi ani din cauza politicii investiționale a guvernului PSD-ALDE. Banii au fost dirijați spre salarii. În această perioadă PSD și-a consolidat poziția electorală sacrificând totul pentru sloganul alegerilor viitoare, “Am mărit salariile”. Este o strategie machiavelică. Va avea consecințe negative în plan general, va da rezultate pe termen scurt, adică la alegrile următoare, însă pentru administrațiile locale, pentru primari, efectul este invers. Primarii sunt cele mai expuse victime ale politicii guvernului PSD-ALDE. La prezentarea bilanțului pe doi ani ei pot da liniștiți vina pe guvernele PSD-ALDE.
