Image 1
Image 2

FONDURI

Laura Codruța Kovesi, vrea fonduri mai multe pentru lupta cu organizațiile de infractori

„Nu dormiți liniștiți!”. Acesta este mesajul procurorului general al Europei pentru organizațiile de infractori care vizează, din ce în ce mai mult UE și banii săi,  scrie Politico.
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

La doi ani de când și-a început activitatea ca prima șefă a Parchetului European, EPPO, (Procurorul șef european), Laura Codruța Kovesi vede o „reorientare din partea mafioților, care și-au îndreptat privirea spre subvențiile UE și spre fraudele legate de TVA”.

UE pierde 50 de miliarde de euro pe an din infracționali-tatea financiară

Traficul de droguri dă naștere unor drame mai curând pe Netflix, dar aceste infracțiuni financiare în UE pot fi extrem de profitabile. „Europa pierde peste 50 de miliarde de euro pe an numai cu acest tip de infracționalitate”, a declarat Laura Codruța Kovesi.
Într-un interviu acordat politico.eu, de la biroul său din Luxemburg, Kovesi – care conduce o echipă de 135 de procurori care realizează investigații transfrontaliere extinse privind infracțiunile legate de bugetul UE – a reluat un avertisment recent al Europol, cu privire la „negarea la nivel continental a nivelului real al fraudei financiare și la ceea ce înseamnă aceasta pentru securitatea noastră”.
Mecanismul de redresare și de reziliența, în vizorul infractorilor. Una dintre principalele ținte ale infractorilor este Mecanismul de redresare și de reziliență (MRR), înființat în urma pandemiei Covid pentru a distribui sume uriașe de bani pentru a ajuta țările să se pună pe picioare. Sute de astfel de cazuri sunt în prezent investigate de EPPO. „Crimă organizată a existat și există, cum există o mare piață pentru droguri ilegale, există o corupție pe scară largă… și nu este nicio țară curată din această perspectivă”, a spus Kovesi.

Presiuni pentru cercetarea celor care încalcă sancțiunile împotriva Rusiei

 

Dar presiunea asupra EPPO crește și mai mult în acest an electoral important și în condițiile în care echipei de procurori de elită a lui Kovesi i se vor adaugă noi membri din Polonia – guvernată acum de Donald Tusk, mai prietenos cu UE, după ani de zile de guvernare naționalistă de dreapta sub Lege și Justiție – și din Suedia, care a anunțat că este în curs de aderare. Doar Ungaria nu face încă parte din aria procurorilor EPPO.

 

Înființarea unui birou în Polonia ar putea ajuta EPPO și într-un alt domeniu: coordonare acuzațiilor și extinderea cercetărilor împotriva celor care se fac vinovați de eludarea sancțiunilor împotriva Rusiei. Franța și Germania fac presiuni pentru ca procurorii să acționeze împotriva celor care încalcă aceste sancțiuni, iar Kovesi așteaptă în schimb ca deputații și Comisia europeană să-i modifice atribuțiile înainte de a putea începe să lucreze în acest sens. „Cred că EPPO este cel mai bun instrument pentru ca Europa să se implice în lupta împotriva acestui tip de infracționalitate”, a declarat Kovesi. Dar ea a avertizat că bugetul EPPO va trebui să țină pasul cu o extindere a rolului său, spunând: „Întreaga arhitectură pusă în aplicare pentru a proteja banii UE trebuie să fie un pic revăzută”.

 

În timp ce EPPO încearcă să combată corupția, există o altă agenție a UE cu atribuții similare – Agenția antifraudă OLAF. Dar, în timp ce OLAF nu prezintă în ce măsură cercetările sale duc la recuperarea banilor UE, EPPO susține că a contribuit la recuperarea a miliarde de euro. „Suntem parteneri în joc”, a spus Kovesi, susținând totodată că EPPO și OLAF cooperează bine.
Însă un diplomat UE a pus la îndoială coexistența celor două organisme care au ca scop combaterea utilizării abuzive a fondurilor UE.

 

„În timp ce EPPO poate crede, cu adevărat, că are argumente decente pentru un buget mai mare care să-i permită să-și facă treaba, ar trebui de asemenea să se țină cont de faptul că, probabil, consideră în egală măsură că bugetul mai mare al OLAF nu reflectă neapărat rezultatele reale, pe teren, ale acestuia din urmă”, a declarat diplomatul, căruia i s-a acordat anonimatul.
Kovesi spune că o finanțare suplimentară ar ajuta-o să creeze o forță de elită de investigatori în întregul bloc comunitar.
Aceste planuri prind însă, încet-încet, contur. În luna mai, va fi lansată prima „Academie EPPO”, cu ajutorul Guardia di Finanza din Italia, o agenție de aplicare a legii care se subordonează Ministerului de Finanțe. Un număr de procurori din întreagă Europa vor participa la cursuri de formare, în ideea de a crea o comunitate de agenți care să facă și schimb de informații cu privire la cazurile transfrontaliere.

 

Dar asta nu înseamnă că Kovesi vrea să resusciteze vechiul vis federalist de a crea un FBI european. „Apreciez ceea ce face FBI-ul, dar… suntem europeni și în interiorul Europei avem mai mult decât suficiente instrumente pentru a ne proteja cetățenii”, a spus ea. Cu toate acestea, colaborarea cu UE nu este un simplu dat. După doi ani de activitate, unele dintre investigațiile EPPO se lovesc de pereți de cărămidă, inclusiv în Grecia, unde echipa lui Kovesi a lucrat la un caz de presupusă deturnare a fondurilor UE în legătură cu accidentul feroviar grav care a provocat moartea a 57 de persoane.
„Există o prevedere constituțională care susține că doar parlamentul național are puterea de a investiga și de a urmări în justiție membri sau foști membri ai guvernului grec”, a declarat Kovesi, adăugând că Comisia a fost informată, astfel încât Grecia să poată fi presată să își actualizeze legile. Dar în destule țări, există puține speranțe, sau chiar nicio speranță, că oficialii își vor schimba legislația într-un mod care să permită procurorilor europeni să urmărească mai ușor infractorii (și politicienii).
Un studiu publicat recent, solicitat de Comisie, a semnalat faptul că multe state membre îngreunează eficacitatea EPPO în jurisdicțiile lor, fie în ceea ce privește independența, fie în ceea ce privește respectarea legislației UE.  De exemplu, Slovacia a introdus o procedură accelerată pentru reforma codului penal și a început dizolvarea Parchetului special care se ocupă de cazurile de corupție – inclusiv de cele legate de funcționari din partidul de guvernământ Smer, condus de Robert Fico. „Suntem foarte îngrijorați de acest lucru”, a declarat Kovesi, adăugând că a trimis o scrisoare Comisiei pentru a-și împărtăși temerile. „Am avut aceeași reacție când a fost vorba despre Slovenia, unde guvernul a vrut să reducă sancțiunile pentru cazurile de fraudă și unde multe cazuri ar fi fost închise, ceea ce reprezintă de facto o amnistie.”

Investigarea „Pfizergate” continuă

EPPO se află, de asemenea, într-o poziție delicată atunci când vine vorba de investigarea Comisiei europene însăși.
În 2022, EPPO a deschis un dosar legat de achizițiile de vaccinuri, în urmă a sute de plângeri din partea cetățenilor cu privire la „Pfizergate” (controversă legată de președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, și de ceea ce s-ar fi scris în mesajele text pe care aceasta le-ar fi schimbat cu directorul executiv al Pfizer, Albert Bourla, înainte ca UE să semneze cel mai mare contract de vaccinuri Covid cu această companie).
Dar nu vă faceți griji, a spus Kovesi, dacă echipa îi va fi supusă „la presiuni în orice caz, veți afla, pentru că acest lucru va fi public”.

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns