Image 1
Image 2
Postare ( Sablon)

LEGUME DIN SATU MARE

Legumicultorul Dan Negrea: Ceapa verde adusă din Ungaria nu are gustul şi savoarea celei cultivate la noi

Vreme de patru sezoane, legumicultorii români au avut parte de un sprijin financiar din bugetul naţional inclusiv pentru deja cunoscutul Program tomata, cel care presupunea cultivarea de roşii în spaţii încălzite, pentru a putea fi livrate în extrasezon.
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

După ce pentru anul 2020, fostul şi actualul ministru al Agriculturii, Nechita-Adrian Oros, a renunţat la ciclul doi, iată că pentru anul 2021 s-a renunţat de tot la acest program. Se are în vedere, dar fără a exista detalii concludente, susţinerea pe viitor a legumiculturii sub alte forme, fiind vorba de extinderea gamei de culturi – ardei, vinete ş.a.

Până la găsirea unei soluţii viabile şi convenabile pentru legumicultorii care au fost înscrişi în anii anteriori în programul la care facem referire – Tomata, din cei peste 150 de fermieri sătmăreni care au făcut parte din program anul trecut, majoritatea au renunţat la a cultiva această legumă în spaţii încălzite. Unii dintre ei încă nici nu au început producţia de răsaduri, ceea ce înseamnă că, roşiile sătmărene cultivate în sere solarii, încălzite doar la mare nevoie, vor apărea pe piaţă probabil în a doua jumătate a lunii iunie. Motivul renunţării este mai mult decât evident – costurile înregistrate cu încălzirea serelor/solariilor sunt mari şi greu de recuperat din producţie. Până şi subvenţia de anul trecut diminuată cu aproape 30% faţă de cea promisă, a acoperit în bună parte costurile cu încălzirea.

Legumicultorii sătmăreni n-au mari cheltuieli la asigurarea unei temperaturi optime

În prezent, în unele sere/ solarii se regăsesc în vegetaţie salata, în unele exploataţii numai bună de recoltat, ceapa verde şi mai rar spanac. S-au ales culturi care sunt mai puţin pretenţioase la temperaturi scăzute, negative chiar, pentru perioade scurte de timp.

Ca o concluzie, legumicultorii sătmăreni nu s-au angajat în cheltuieli ce privesc asigurarea unei temperaturi optime de dezvoltare a plantelor în vreme de iarnă.

Cele de mai sus rezultă din dialogurile purtate cu câţiva dintre legumicultorii sătmăreni care, în anii anteriori, atunci când s-a plătit suma de 3.000 de euro pentru 1.000 de metri pătraţi cultivaţi cu roşii în extrasezon şi livrarea la fondul pieţii a minimum 2.000 de kilograme până în prima decadă a lunii iunie.

Păreri din județ

Vasile Vraja, legumicultor din Botiz, ne-a spus că producerea de legume în condiţii de iarnă, în spaţii încălzite, este foarte costisitoare la nivelul judeţului, dar şi în bună parte din România. Sistarea Programului Tomata a condus la renunţarea cultivării roşiilor în extrasezon. În prezent, în solarii se regăsesc ceapa şi salata, culturi mai puţin pretenţioase la temperatură. După cunoştinţele interlocutorului, mai toţi legumicultorii sătmăreni nu încălzesc serele/ solariile. Au renunţat la acest demers. O să aibă roşii în solarii/sere, dar vor fi plantate probabil la începutul lunii aprilie, ceea ce teoretic ar asigura această legumă pe piaţă prin luna iunie, poate în a doua parte a lunii.

La nivelul judeţului nostru sursele de încălzire pot fi lemnele, combustibilul lichid, peleţii, boabele de porumb ş.a., ceea ce înseamnă costuri mult prea mari, comparativ cu zone în care încălzirea s-ar putea realiza cu apă termală.

Dan Negrea, legumicultor din Pişcolt, despre care am mai scris cu diverse ocazii, are deja răsaduri de roşii care vor fi plantate în prima decadă a lunii februarie, în serele/solariile încălzite. Producerea de răsaduri timpurii, la Dan Negrea a început încă din luna decembrie. În prezent, legumicultorul este preocupat de a recolta salata şi ceapa verde, pentru a face loc răsadurilor de roşii. El este stimulat a face acest lucru din mai multe motive, unul dintre ele fiind acela că are posibilităţi proprii de valorificare a producţiei. El estimează că, dacă şi vremea nu va fi foarte geroasă în perioada care vine, să poată avea roşii timpurii în ultima decadă a lunii mai, ceea ce înseamnă un avans de aproape o lună, comparativ cu ofertele care ar putea veni din solarii neîncălzite din partea altor legumicultori sătmăreni.

Ca fapt divers, interlocutorul ne-a spus că, ceapa verde adusă din te miri ce ţară, inclusiv din Ungaria, nu are gustul şi savoarea celei cultivate la noi. Distorsionează gustul slăninii autohtone, la mâncat.

Postare ( Sablon)
Postare ( Sablon)

5 comentarii

  1. Ungaria importa floarea soarelui din romanica pt. ca le merita datorita pretului scazut platit pt acesta !. Daca ati inchis intreprinderile de procesare si prelucrare atunci ce mai puteti face cu floarea soarelui ?. Ungaria se dezvolta si are nevoie de materie prima ieftina ca sa obtina valoarea adaugata, respectiv, profitul !. Romanilor le place saracia atunci sa stea in ea !!!. Ungaria cumpara si graul romanesc si trimit inapoi paine congelata cu valoare adaugata !. Voi credeti ca mancati paine romaneasca cand-colo mancati paine ungureasca !!!.Ha,ha,ha…. Romanica, cu romani la conducere, s-a autocondamnat la saracie crunta si suferinta !.

  2. Nu vreau sa intru cu nimeni in polemica, mi-am spus punctul de vedere si il mentin. Ce spui tu este “fake”. Fiecare e liber sa cumpere produse de unde vrea: unguresti, poloneze, turcesti. Dar stiu citeva lucruri: Egiptul (unul dintre cei mai mari importatori de griu din lume) cind trebuie sa faca import de griu spune asa: mergem in Romania sa aducem griu, daca Romania nu are abia atunci mergem spre alte piete. Problema noastra e ca Romania exporta cereale cu valoare adaugata mica si mai putin produse de panificatie cu valoare adaugata mare. Daca lucrurile ar sta asa cum spui tu atunci de ce Ungaria cauta sa cumpere floarea soarelui de pe piata romaneasca (au dus chiar si din jutetul nostru) si ofera cel mai bun pret (2,5 lei/kg) mai mare chiar decit achzitorii din Romania?
    Cu fructele si legumele e alta poveste, desi au o calitate forte buna exista bariere legate de cantitatile mici si de lipsa de organizare. Chiar si asa, cind firmele romanesti merg in Europa sa-si promoveze produsele se intorc fara ele, toate se vind.
    In fond, la fructe si legume proaspete avem suficieta piata si aici in tara, nu depindem neaparat de export.
    In sfirsit, ultimul “fake” este cel cu “lacomia si profitul”. Probabil ca mai exista ca peste tot, dar spre exemplu la mine in familie nu se folosesc ingrasaminte chimice si nu pentru ca n-am avea bani, ci pentru ca nu vrem asta. Mai bine mai putin si mai de calitate.

  3. Da,…, ceapa adusa din Ungaria distorsioneaza si gustul palincii romanesti…..E ca si cu tiganul care-si lauda calul ale carei origini s-ar putea sa nici nu-l cunoasca !. HA,HA,HA….Daca ne-am baza doar pe productia romaneasca cu siguranta am muri de foame !.

  4. Zici ca numai a noastre sunt bune si gustoase ?????
    Vrajeli …..Atunci de ce nu putem vinde legume , fructe , miere si in alte tari ????? Spun eu ….fiindca sunt pline cu ingasaminte si chimicale…..
    TARANI NOSTRII SI LACOMIA SUNT PE ACEASI PARTE…..PROFIT ..PROFIT ..PROFIT
    Nu vrea nimeni cereale , fructe , legume sa cumpere de la noi !!!!

  5. Legumele si fructele romanesti sint cele mai gustoase! N-o spun numai eu, o spun strainii care vin la noi si se bucura de gustul priduselor romanesti. Am umblat mult prin Europa dar cele mai bune rosii din toata Europa le-am gasit in gradina fratelui meu dintr-un sat din judet. Eu tot timpul caut legume, fructe, lactate, miere, vinuri si produse alimentare romanesti.

Lasă un răspuns